Noaptea de Anul Nou la Veneţia aparţine... României. Spectacolul Fanfarei Savale din Zece Prăjini prefaţează prezenţa noastră la Carnavalul din 2008.
Prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Cultelor din România organizează în Piaţa San Marco un spectacol extraordinar dedicat publicului veneţian şi miilor de turişti sosiţi din întreaga lume să treacă pragul Noului An în Serenissima. Pe o scenă special amenajată vor urca membrii Fanfarei Şavale (“Savale” – în turneele lor occidentale), formaţie originară din satul Zece Prăjini.
Despre fanfara din micul sat situat în estul României putem spune că, în această vară, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Londra, a reprezentat ţara noastră la Festivalul “Exhibition Road Music Day”, din Anglia. Sunt, de altfel, mai bine de cinci ani de când fanfara din Zece Prăjini (una dintre multele existente în satul respectiv, recunoscut ca fiind localitatea cu cele mai multe fanfare din România) promovează cu succes muzica lăutărească românească pe continent, participând la concerte live şi festivaluri de folk, jazz sau rock în Ungaria, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Slovenia, Italia, Spania sau Slovacia. Albumul lor de debut (2003), intitulat “Speed Brass of the Gypsies”, include 20 de piese şi aduce un spirit inovator în muzica fanfarelor lăutăreşti, combinând mai multe stiluri de muzică tradiţională.
Spectacolul fanfarei din Zece Prăjini prefaţează un moment de asemenea incredibil: primarul Veneţiei va anunţa, oficial, în acest miez de noapte dintre ani, prezenţa României ca invitat de onoare la Carnavalul din 2008. În perioada 25 ianuarie-5 februarie, cele două ministere care organizează şi evenimentul din noaptea Anului Nou, împreună cu alte instituţii de cultură din ţară şi cu participarea IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, vor propune milioanelor de oaspeţi din cetatea lagunară mai multe manifestări de amploare, menite să arate faţa culturală a României.
In Jurnalul National din 28 decembrie 2007
vineri, 28 decembrie 2007
Spectacol românesc unic la Veneţia
Noaptea de Anul Nou la Veneţia aparţine... României. Spectacolul Fanfarei Savale din Zece Prăjini prefaţează prezenţa noastră la Carnavalul din 2008.
Prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Cultelor din România organizează în Piaţa San Marco un spectacol extraordinar dedicat publicului veneţian şi miilor de turişti sosiţi din întreaga lume să treacă pragul Noului An în Serenissima. Pe o scenă special amenajată vor urca membrii Fanfarei Şavale (“Savale” – în turneele lor occidentale), formaţie originară din satul Zece Prăjini.
Despre fanfara din micul sat situat în estul României putem spune că, în această vară, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Londra, a reprezentat ţara noastră la Festivalul “Exhibition Road Music Day”, din Anglia. Sunt, de altfel, mai bine de cinci ani de când fanfara din Zece Prăjini (una dintre multele existente în satul respectiv, recunoscut ca fiind localitatea cu cele mai multe fanfare din România) promovează cu succes muzica lăutărească românească pe continent, participând la concerte live şi festivaluri de folk, jazz sau rock în Ungaria, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Slovenia, Italia, Spania sau Slovacia. Albumul lor de debut (2003), intitulat “Speed Brass of the Gypsies”, include 20 de piese şi aduce un spirit inovator în muzica fanfarelor lăutăreşti, combinând mai multe stiluri de muzică tradiţională.
Spectacolul fanfarei din Zece Prăjini prefaţează un moment de asemenea incredibil: primarul Veneţiei va anunţa, oficial, în acest miez de noapte dintre ani, prezenţa României ca invitat de onoare la Carnavalul din 2008. În perioada 25 ianuarie-5 februarie, cele două ministere care organizează şi evenimentul din noaptea Anului Nou, împreună cu alte instituţii de cultură din ţară şi cu participarea IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, vor propune milioanelor de oaspeţi din cetatea lagunară mai multe manifestări de amploare, menite să arate faţa culturală a României.
Prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Cultelor din România organizează în Piaţa San Marco un spectacol extraordinar dedicat publicului veneţian şi miilor de turişti sosiţi din întreaga lume să treacă pragul Noului An în Serenissima. Pe o scenă special amenajată vor urca membrii Fanfarei Şavale (“Savale” – în turneele lor occidentale), formaţie originară din satul Zece Prăjini.
Despre fanfara din micul sat situat în estul României putem spune că, în această vară, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Londra, a reprezentat ţara noastră la Festivalul “Exhibition Road Music Day”, din Anglia. Sunt, de altfel, mai bine de cinci ani de când fanfara din Zece Prăjini (una dintre multele existente în satul respectiv, recunoscut ca fiind localitatea cu cele mai multe fanfare din România) promovează cu succes muzica lăutărească românească pe continent, participând la concerte live şi festivaluri de folk, jazz sau rock în Ungaria, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Slovenia, Italia, Spania sau Slovacia. Albumul lor de debut (2003), intitulat “Speed Brass of the Gypsies”, include 20 de piese şi aduce un spirit inovator în muzica fanfarelor lăutăreşti, combinând mai multe stiluri de muzică tradiţională.
Spectacolul fanfarei din Zece Prăjini prefaţează un moment de asemenea incredibil: primarul Veneţiei va anunţa, oficial, în acest miez de noapte dintre ani, prezenţa României ca invitat de onoare la Carnavalul din 2008. În perioada 25 ianuarie-5 februarie, cele două ministere care organizează şi evenimentul din noaptea Anului Nou, împreună cu alte instituţii de cultură din ţară şi cu participarea IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, vor propune milioanelor de oaspeţi din cetatea lagunară mai multe manifestări de amploare, menite să arate faţa culturală a României.
marți, 18 decembrie 2007
Colind românesc la Veneţia
Într-una dintre cele mai frumoase biserici veneţiene, San Trovaso, duminică, 16 decembrie, vor răsuna colindele româneşti. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul Institutului Cultural Român, a pregătit pentru publicul Serenissimei un concert de Crăciun, susţinut de Corala Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi de organistul Dan Racoveanu, membru al ansamblului de muzică barocă “Continuo”.
Orga bisericii San Trovaso este una din cele mai renumite din Europa, fiind construită in 1776 de Gaetano Callido, faimos în epocă pentru măiestria sa. La ea au concertat, de-a lungul veacurilor, virtuozi ai acestui instrument muzical.
Programul concertului va cuprinde piese din creaţia lui J. S. Bach, Giovanni Croce, Dimitri Bortnianski, Gavriil Musicescu, Dumitru Kiriac, precum şi cântece tradiţionale de Crăciun. Pentru două ore, publicul veneţian va cunoaşte frumuseţea colindelor româneşti.
În Jurnalul Naţional din 15 decembrie 2007, ediţia on-line
Orga bisericii San Trovaso este una din cele mai renumite din Europa, fiind construită in 1776 de Gaetano Callido, faimos în epocă pentru măiestria sa. La ea au concertat, de-a lungul veacurilor, virtuozi ai acestui instrument muzical.
Programul concertului va cuprinde piese din creaţia lui J. S. Bach, Giovanni Croce, Dimitri Bortnianski, Gavriil Musicescu, Dumitru Kiriac, precum şi cântece tradiţionale de Crăciun. Pentru două ore, publicul veneţian va cunoaşte frumuseţea colindelor româneşti.
În Jurnalul Naţional din 15 decembrie 2007, ediţia on-line
marți, 4 decembrie 2007
Castradina
La Veneţia, puţine sunt sărbătorile populare pe care turiştii să nu şi le adjudece. Vă imaginaţi Il Carnevale, Regata Storica, Il Redentore, La Sensa şi La Mostra fără asediul acestei clase multinaţionale de curioşi, care intră peste tot, filmând, fotografiind şi arătând cu degetul? Imposibil! De aceea, e ciudat că sărbătoarea Intrării Fecioarei Maria în Biserică şi-a păstrat autenticitatea din timpurile Serenissimei medievale.
Legenda
Tradiţia îi obligă, şi acum, pe veneţieni, ca, dis-de-dimineaţă, să se deplaseze cu barca, de pe un mal pe altul al lagunei, la Catedrala Santa Maria della Salute, lăcaş amintind de ciuma din 1631. Obiceiul mai cere ca, la “Salute”, în această zi, să se servească “La Castradina”, o supă pe bază de miel şi varză. Cele două ingrediente trimit la legenda care povesteşte că, înainte ca oraşul să intre în carantină, ultima navă sosită în port a transportat o încărcătură de carne de miel provenită din Dalmaţia. Acest “noroc” alimentar le-a permis veneţienilor să supravieţuiască până la eradicarea molimei şi ridicarea carantinei.
Astăzi există chiar o “Confrerie a castradinei”, fondată în 1997, şi care apără reţeta tradiţională a acestui preparat servit în toate familiile veneţiene în noaptea de 21 noiembrie. Castradina, o supă cu gust uşor de afumătură şi cu un aspect apropiat de ragut sau chiar de supă-cremă, poartă şi astăzi marca istoriei, fiind, în acelaşi timp, un simbol religios pentru veneţieni, la fel ca mielul pascal.
Ca în fiecare toamnă ce a urmat Anului Ciumei, la 21 noiembrie veneţienii au mâncat din nou din acest fel unic, la masa comună oferită la Catedrala Santa Maria della Salute, reamintindu-şi că nu e de glumă cu sănătatea (“salute”, în italiană). Pe vremuri, carnea care venea din Dalmaţia era sărată, afumată şi uscată. Provenea numai de la berbeci tineri, castraţi (de aici: Castradina). Conservele de carne, împreună cu legumele uscate, făina, varza sau dovleacul, permiteau înfruntarea perioadelor de carantină sau izolare. Cu timpul, Serenissima n-a mai importat carne de oaie (doar) din Răsărit. Dar, surprinzător, se întâlnesc, astăzi, variante ale Castradinei în Macedonia, în Turcia sau pe malul Mării Negre…
Castradina venexiana
Ingrediente: un kg de pastramă de berbecuţ (castrato salmistrato), un kg de varză, 50g unt, 100 g ceapă, sare, piper, cimbru.
Preparare: Procuraţi-vă mai întâi carne de berbecuţ, condimentată, sărată şi uscată (pastramă). Fierbeţi carnea, schimbând prima apă. După ce carnea a fiert, păstraţi zeama. Căliţi în unt ceapa tocată julienne, adăugaţi varza tăiată fideluţă, turnaţi deasupra zeama de carne şi lăsaţi să fiarbă până se înmoaie. Adăugaţi carnea, condimentaţi cu sare, piper şi cimbru şi lăsaţi să mai fiarbă împreună, până ce rezultă o supă foarte scăzută.
In Jurnalul de bucatarie (Jurnalul National), 5 decembrie 2007
Legenda
Tradiţia îi obligă, şi acum, pe veneţieni, ca, dis-de-dimineaţă, să se deplaseze cu barca, de pe un mal pe altul al lagunei, la Catedrala Santa Maria della Salute, lăcaş amintind de ciuma din 1631. Obiceiul mai cere ca, la “Salute”, în această zi, să se servească “La Castradina”, o supă pe bază de miel şi varză. Cele două ingrediente trimit la legenda care povesteşte că, înainte ca oraşul să intre în carantină, ultima navă sosită în port a transportat o încărcătură de carne de miel provenită din Dalmaţia. Acest “noroc” alimentar le-a permis veneţienilor să supravieţuiască până la eradicarea molimei şi ridicarea carantinei.
Astăzi există chiar o “Confrerie a castradinei”, fondată în 1997, şi care apără reţeta tradiţională a acestui preparat servit în toate familiile veneţiene în noaptea de 21 noiembrie. Castradina, o supă cu gust uşor de afumătură şi cu un aspect apropiat de ragut sau chiar de supă-cremă, poartă şi astăzi marca istoriei, fiind, în acelaşi timp, un simbol religios pentru veneţieni, la fel ca mielul pascal.
Ca în fiecare toamnă ce a urmat Anului Ciumei, la 21 noiembrie veneţienii au mâncat din nou din acest fel unic, la masa comună oferită la Catedrala Santa Maria della Salute, reamintindu-şi că nu e de glumă cu sănătatea (“salute”, în italiană). Pe vremuri, carnea care venea din Dalmaţia era sărată, afumată şi uscată. Provenea numai de la berbeci tineri, castraţi (de aici: Castradina). Conservele de carne, împreună cu legumele uscate, făina, varza sau dovleacul, permiteau înfruntarea perioadelor de carantină sau izolare. Cu timpul, Serenissima n-a mai importat carne de oaie (doar) din Răsărit. Dar, surprinzător, se întâlnesc, astăzi, variante ale Castradinei în Macedonia, în Turcia sau pe malul Mării Negre…
Castradina venexiana
Ingrediente: un kg de pastramă de berbecuţ (castrato salmistrato), un kg de varză, 50g unt, 100 g ceapă, sare, piper, cimbru.
Preparare: Procuraţi-vă mai întâi carne de berbecuţ, condimentată, sărată şi uscată (pastramă). Fierbeţi carnea, schimbând prima apă. După ce carnea a fiert, păstraţi zeama. Căliţi în unt ceapa tocată julienne, adăugaţi varza tăiată fideluţă, turnaţi deasupra zeama de carne şi lăsaţi să fiarbă până se înmoaie. Adăugaţi carnea, condimentaţi cu sare, piper şi cimbru şi lăsaţi să mai fiarbă împreună, până ce rezultă o supă foarte scăzută.
In Jurnalul de bucatarie (Jurnalul National), 5 decembrie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)