"Communitas Venetiarum", numita de la 1483 si "Serenissima Repubblica", a fost una dintre cele mai importante puteri europene si chiar mondiale in Evul Mediu si in epoca moderna pana spre apusul sau, adica spre anul 1797, cand Napoleon Bonaparte i-a frant oficial existenta ca entitate politica. Dupa ce a fost o re-alitate extraordinara, Venetia a devenit si un mit. Cum sa fi fost altfel, cand orasul-stat de pe ape, construit pe mai multe insule si pe sute de mii de trunchiuri de copaci, pe care s-au ridicat apoi sute de palate de marmura, avea un santier naval si o flota ("l'Arsenale") - primele din Europa! - pe la anul 1100? Cum sa fi fost altfel, cand venetienii, alaturi de alti "cruciati", cucereau la 1204 Constantinopolul, capitala lumii de-atunci, isi puneau dintre ei un "patriarh latin", iar dogele se putea intitula cu mandrie "domn al unui sfert si jumatate din intreg Imperiul Romaniei", adica din ceea ce noi numim Imperiul Bizantin? Cum sa fi fost altfel, daca inca din Evul Mediu orasul plutitor avea cam 200.000-250.000 de locuitori (pe cand Roma avea doar 30.000-40.000!), circa 400 de poduri, 200 de biserici, 150 de canale, daca in el au creat Tizian, Veronese sau Tintoretto, daca l-a sfidat pe papa, daca a avut un regim republican "avant la lettre", daca avea atatea stapaniri peste mari, inclusiv in Marea Neagra, daca avea o universitate precum cea de la Padova?
PRIMII UMANISTI ROMANI. In fine, mai presus de multe altele, Venetia avea bogatie, prosperitate, putere, bani, siguranta, ceea ce atragea multe capete incoronate, multi suverani si oameni politici. Era, de aceea, imposibil ca in Laguna sa nu fi ajuns de timpuriu si principi si inalti demnitari romani. Unul dintre acestia este chiar primul umanist de origine romana cunoscut, anume Filip More (Ficior) din Ciula Hategului, provenit dintr-o familie de cnezi romani hategani, devenit mare prelat (episcop) si om politic in Regatul Ungariei (pentru a carui aparare a si murit la 1526, in lupta de la Mohacs). Acesta a fost de mai multe ori la Venetia, ca ambasador al regelui Ungariei, ajungand amicul unuia dintre cei mai mari tipografi umanisti din lume - Aldo Manuzio, creatorul literelor "aldine" - care ii dedica opere si ii mentioneaza cu admiratie numele. El, Filip More, calator pe la Rialto, l-a recomandat pe un alt roman, anume Nicolaus Olahus (1493-1568) ca secretar regesc, avand si acesta o cariera spectaculoasa, de mare umanist, episcop si arhiepiscop primat al Ungariei, ca si guvernator al Ungariei habsburgice.
PETRU CERCEL, PRINCIPELE INVATAT. Tot un roman "venetian" in secolul al XVI-lea a fost si pretendentul la tronul "Valahiei Mari", Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul. Venind de la Paris - cu recomandari calde de la regele Henric al III-lea si de la Caterina de Medicis -, Petru Cercel, om al Renasterii, a ramas la Venetia aproape intreaga luna martie a anului 1581. S-a infatisat inaintea Dogelui si Senatului, de la care a obtinut ajutoare, a vizitat tezaurul din San Marco, sala Consiliului celor Zece, Arsenalul, fiind primit cu onoruri princiare, cu ceremonialuri consacrate, cu promisiuni de sprijin. A locuit intr-un frumos palat (in picioare si azi) de langa "Ponte di Cannaregio" (numit apoi "delle Guglie"), la intrarea in "Ghetto", pe "Rio di Cannaregio", nu departe de "Palazzo Correr", unde este astazi Institutul Roman. Inca mai traia si lucra atunci marele Tintoretto (se va stinge la 1594), nascut tot in sestierul ("sesimea") Cannaregio, la cativa pasi de palatul unde era gazduit printul roman. I s-a pus la dispozitie o galera spre a fi condus la Ragusa (azi Dubrovnic), de unde si-a exprimat si in scris admiratia si recunostinta fata de Doge si de Serenissima. In 1583, acest trecator de vaza prin Venetia, erudit, poliglot, poet si mecena ajungea domn al Tarii Romanesti, incercand o cale de modernizare a lumii noastre de la "Portile Orientului", nepregatita inca pentru acest pas... Venetia, ea insasi o sinteza intre Occident si Levant/Bizant, a inspirat, prin urmare, una dintre primele initiative de intrare a Tarii Romanesti in Europa, in acea Europa care va da umanitatii propriul model de civilizatie.
Prezente contemporane
Astazi, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia � al carui prestigiu este strans legat de numele lui Nicolae Iorga � continua in chip fericit relatia spirituala intre Romania si "Cetatea Dogilor". Cea mai recenta prezenta romaneasca in Serenissima Repubblica este cea a tinerilor artisti plastici, care au vernisat marti, 20 martie, expozitia "Cu sange rece/ A sangue freddo". Tinerii studenti si absolventi ai Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti au fost prezentati publicului venetian de cunoscutul critic de arta Pavel Susara. "Inspirata din titlul omonim al romanului lui Truman Capote, expozitia reuneste tehnici si stiluri variate (pictura, gravura, fotografie, video), constituindu-se intr-un examen la rece al temelor tratate", ne-a declarat prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, directorul IRCCU "Nicolae Iorga" din Venetia.
In Jurnalul National, 25 martie 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu