Soluţie - Institutul Cultural de la Veneţia: "vindecarea prin culturå"
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, înfiinţat în 1930 de istoricul Nicolae Iorga, e cunoscut de veneţieni drept "Casa Romena".
O casă, da, dar într-un palat din secolul al XVI-lea, pentru că institutul este adăpostit în Palatul Correr din Piaţa Santa Fosca, spaţiu cumpărat de statul român interbelic prin donaţii particulare şi rămas, până azi, unica proprietate cu această destinaţie din Veneţia. Intenţia lui Iorga era de a forma cunoscători ai artei italiene care să dea valoare culturii româneşti "acasă şi în lume".
"Activitatea ştiinţifică a Institutului, azi, cuprinde două mari dimensiuni" – ne-a declarat directorul ad-interim, dr Monica Joiţa. "E vorba, în primul rând, de păstrarea dimensiunii academice, inaugurate de Iorga, iar aceasta se reflectă în găzduirea şi îndrumarea bursierilor «Nicolae Iorga», în cele două publicaţii, «Anuarul» şi «Caietele Casei Române din Veneţia». Dimensiunea culturală e concretizată în organizarea de manifestări specifice, conferinţe, concerte, expoziţii, mese rotunde. Programul din acest an a fost concentrat pe un ciclu de conferinţe – numit «Veneţia şi Italia. Veneţia – o punte între Italia şi Orientul Europei», la care au fost invitate personalităţi ale spaţiului academic italian, ca şi pe participarea românească la Bienala de Artă de la Veneţia."
Cum ne integråm? Din păcate, România nu e percepută cum se cuvine în Italia, mai ales raportat la marile sale valori culturale. Monica Joiţa a monitorizat presa apărută în Italia după 1 ianuarie 2007, în încercarea de a înregistra ecourile integrării României în UE. "Ecourile au fost dezamăgitoare. Accentul a fost pus pe o problematică socială acută: integrarea emigranţilor români, deveniţi concitadini ai italienilor. Referirile la cultura noului membru al UE aproape că au lipsit. Singura referinţă, în La Reppublica, a fost legată de «latinitatea noastră comună»... şi era dată o poză a lui Decebal. În rest, mă tem că publicul italian nu cunoaşte foarte mult despre acest spaţiu." Este clar că nu putem cere înţelegere în probleme de imigraţie italienilor simpli, care văd România doar prin spectacolul ţiganilor de la periferia marilor oraşe din peninsulă. De aceea, rolul institutelor culturale române din Italia ar fi de a pătrunde în spaţiul cultural italian – în cel elitist, dar şi în cel al maselor – printr-o ofensivă a valorilor culturale româneşti. "Una din cauzele proastei percepţii a României, ne spune dr Monica Joiţa, a fost faptul că în Italia, ca şi în alte ţări ale UE, s-au înregistrat mari frământări în plan social şi cultural. Formarea unui spaţiu social, cultural şi geopolitic european este deci în plină mişcare, şi noi, ca nou-membru al UE, trebuie să ne adaptăm inclusiv la aceste transformări aflate în curs."
Diaspora de pe "terra ferma". O realitate: în Veneţia istorică, lagunară, nu găsim o diasporă românească propriu-zisă. O atare grupare se află însă pe "terra ferma", în oraşele industriale din jurul Veneţiei. "O dată cu integrarea României în UE, atenţia Institutului a fost mai mult îndreptată asupra acestui public-ţintă, cu caracter special", precizează dr Monica Joiţa. "Deocamdată, relaţiile noastre au început cu parohiile româneşti de pe «terra ferma». Preoţii s-au dovedit deosebit de receptivi şi puterea lor de convingere în rândul românilor e deosebit de mare. Vin încet-încet primii membri ai comunităţii româneşti din jur, şi aceştia nu sunt doar români din România. Dar şi basarabeni din Republica Moldova..." Începutul a fost făcut la Veneţia. Cu siguranţă că acest lucru nu va aduce rezolvarea marilor probleme ale comunităţii româneşti din Italia. Dar ţara trebuie să facă dovada că-i pasă de cetăţenii ei, chiar şi atunci când acestora nu le (mai) pasă.
România, invitat de onoare la Carnaval
"Casa Romena" este o prezenţă activă la Veneţia. La 21 noiembrie a avut loc vernisajul expoziţiei "Sibiul în gravurile lui Hans Hermann" (cu concursul Muzeului de Artă din Braşov). Tot miercuri, Irina Băldescu, fost bursier "Vasile Pârvan" al statului român, a lansat volumul "Transilvania medievale. Le città fondate di Sibiu, Bistriţa, Braşov, Cluj", tipărit la Editura Bonsignori din Roma. A doua zi, preşedintele Asociaţiei Româniştilor din Italia, profesorul Lorenzo Renzi (Universitatea din Padova), a susţinut o conferinţă cu tema "Locul limbii române între limbile romanice". Şi tot din Cetatea Dogilor ne mai vine o veste bună: prin intermediul Institutului de la Veneţia, Primăria a acordat României statutul de invitat de onoare la ediţia din 2008 a Carnavalului.
In Jurnalul National, 25 noiembrie 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu