luni, 28 ianuarie 2008

De Carnaval, Veneţia simte româneşte

Pentru zece zile, Cetatea Lagunară are obrazul ascuns sub mască. E Carnaval. E bucurie. E... senzaţie. Mai multe senzaţii! Căci toate simţurile sunt în alertă. E festivalul simţurilor!

Veneţia este a turiştilor. Apoi, a vânzătorilor ambulanţi: negustori "din lagună" care-şi aduc salatele cultivate pe Insula Erasmo, napolitani care vând "piati tipici" şi neguţători ilegali de rasă africană. Sunt apoi veneţienii. Care-şi văd de treburile lor zilnice, fără a se amesteca în mulţimea de cască-gură. Printre ei, aproape fără să se observe că nu au "buletin de... Veneţia" (apropo, de câteva zile, pe Canal Grande, s-a inaugurat o nouă linie de vaporetto, destinată numai localnicilor, pentru a nu mai fi atraşi în "turbionul" turiştilor), sunt cei câţiva români care lucrează la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică "Nicolae Iorga". Adică, la Palazzo Correr. Adică, la "Casa di Romania". S-au adaptat atât de bine locului, încât, în corespondenţele noastre, semnează simplu: "Veneţienii". Puţină lume ştie că, de fapt, ceea ce se întâmplă astăzi în Lagună, prezenţa României ca invitat de onoare al Carnavalului, li se datorează în bună măsură. Au prezentat Primăriei Veneţiei încă din luna august a anului trecut ideea de a aduce în Cetatea Dogilor, în cel mai mediatizat festival al lumii, arta şi artiştii români. A fost o coincidenţă mai mult decât fericită aceea că Primăria oraşului lagunar a decis să iniţieze un nou proiect, care vizează invitarea, în fiecare an, a câte unei ţări, ca oaspete de onoare, iar România să inaugureze această serie.
După ce vineri, 25 ianuarie, a fost vernisată Expoziţia "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, unul dintre membrii Institutului a fost invitat să reprezinte ţara noastră în "cortegiul istoric" de duminică (paradă a costumelor şi măştilor, care precede întotdeauna "Zborul îngerului").
VIVALDI ŞI ENESCU. Chiar dacă începutul a fost mai lent, Carnavalul veneţian "al românilor" a ajuns să se vadă, să se audă şi în stradă, acolo unde mulţimea turiştilor devorează, practic, orice ofertă culturală. Concertul orchestrei de cameră "Philarmonia" din Bucureşti – amânat de sâmbătă, când primăria Veneţiei a decretat o zi de doliu citadin în memoria a doi muncitori decedaţi în portul Marghera – a fost susţinut luni seara, pe scena în formă de calotă, amenajată în Piaţa San Marco. Aflaţi la prima lor prezenţă în cetatea lagunară, muzicienii români au încântat audienţa. Poate şi pentru că repertoriul lor a fost adaptat locului şi momentului. Repertoriul a cuprins şi câteva piese celebre din creaţia compozitorului Antonio Vivaldi, veneţian prin naştere şi educaţie, supranumit de concitadinii săi şi "Preotul roşu" ("Il Prete Rosso"), datorită faptului că, înainte de a fi muzician, îmbrăcase haina preoţiei şi... avea o claie de păr roşu. Au fost interpretate, de asemenea, piese muzicale de Corelli, Mozart, Respighi. Nu a lipsit nici creaţia lui George Enescu, acordurile muzicii sale învăluind, încet, în noapte, Piaţa San Marco şi întreaga cetate.

In Jurnalul National, 29 ianuarie 2008

Îngerul

"Zborul îngerului", a marcat duminică mai multe premiere. Este pentru prima dată când îngerul e bărbat, când e o persoană de culoare şi, în fine, când în locul unui sportiv de performanţă a fost ales un învingător al prestigiosului Grammy Award. Rapperul Coolio a ajuns să joace rolul îngerului veneţian după ce... "l-a întrecut la puncte" pe boxerul Mike Tyson. Gura târgului (veneţian) spune şi de ce n-a fost Tyson îngerul din acest an: boxerul cerea 200.000 de euro pentru cele două minute de zbor deasupra Pieţei San Marco. Ideea de a schimba tradiţia a aparţinut directorului agenţiei organizatoare a evenimentului, Marco Balich, supranumit deja de presa venetă "uraganul". Singurul moment major al Carnavalului care a rămas în seama mai vechiului animator Bruno Tosi a fost Festa delle Marie. În rest, Agenţia de evenimente condusă de Balic a organizat un "Carnavale fantasmagorico", ale cărui soluţii regizorale se potrivesc mai bine temei din acest an: cele şase simţuri. Surprizele şi "premierele" vor continua în toate zilele Carnavalului. E spectacol! E "Sensation"!

În Jurnalul Naţional, 29 ianuarie 2008

Îngerul

"Zborul îngerului", a marcat duminică mai multe premiere. Este pentru prima dată când îngerul e bărbat, când e o persoană de culoare şi, în fine, când în locul unui sportiv de performanţă a fost ales un învingător al prestigiosului Grammy Award. Rapperul Coolio a ajuns să joace rolul îngerului veneţian după ce... "l-a întrecut la puncte" pe boxerul Mike Tyson. Gura târgului (veneţian) spune şi de ce n-a fost Tyson îngerul din acest an: boxerul cerea 200.000 de euro pentru cele două minute de zbor deasupra Pieţei San Marco. Ideea de a schimba tradiţia a aparţinut directorului agenţiei organizatoare a evenimentului, Marco Balich, supranumit deja de presa venetă "uraganul". Singurul moment major al Carnavalului care a rămas în seama mai vechiului animator Bruno Tosi a fost Festa delle Marie. În rest, Agenţia de evenimente condusă de Balic a organizat un "Carnavale fantasmagorico", ale cărui soluţii regizorale se potrivesc mai bine temei din acest an: cele şase simţuri. Surprizele şi "premierele" vor continua în toate zilele Carnavalului. E spectacol! E "Sensation"!

În Jurnalul Naţional, 29 ianuarie 2008

duminică, 27 ianuarie 2008

La Veneţia, demonul rapp s-a transformat în înger

Până în ultima clipă a fost ţinut secret numele “îngerului” din acest an. Poate şi pentru că duminică, la prânz, în Piaţeta San Marco, zburând de pe Campanilla, a planat deasupra mulţimii un înger mai puţin obişnuit: “diabolicul” rapper de culoare, Coolio. Pe scena situată la baza coloanei Sfântului Marco, “îngerul brun” a fost primit în braţe de soţia dogelui, reprezentată anul acesta tot de o vedetă de culoare.
La deschiderea oficială a Carnavalului – amânată cu o zi, din pricina doliului citadin decretat sâmbătă de municipalitate – au participat aproximativ 90.000 de turişti. Asta după ce la 26 ianuarie oraşul a fost străbătut, în tăcere, de 42.000 de turişti, avertizaţi de autorităţi, încă de la debarcare, că evenimentele programate sâmbătă fuseseră anulate. Ei s-au putut bucura doar de cele câteva iniţiative distractive venite din partea unor hoteluri şi localuri (până şi celebrul cazinou veneţian, de istoria căruia este legat numele lui Casanova, a avut acoperită masa de slot).
“Zborul îngerului”, ca în fiecare an, a fost precedat de un “cortegiu istoric”, o paradă a costumelor de carnaval, dând viaţă principalelor personaje din istoria Veneţiei. Pentru prima dată, au făcut parte şi doi români, întruchipând un tânăr din Ardeal şi o mică prinţesă. Cortegiul, a cărui regie a fost încredinţată lui Bruno Tosi, a fost însoţit de o mulţime de măşti şi muzicanţi.
Animată deja de aceste evenimente, mulţimea din Piaţa San Marco a primit cu bucurie Cortegiul Mariilor (spectacol amânat din ziua precedentă). Purtate pe umeri de tineri robuşti, reprezentanţi ai breslei gondolieirilor, tinerele “Marii”, selecţionate de Juriul de onoare, au ajuns aici urmând traseul Via Garibaldi şi Riva dei Sette Martiri. Îmbrăcate în ţinute inspirate de reginele Europei, elegante, cu diademe pe frunte şi cu mişcări nobile, ele au fost primite de Madrina delle Marie, încarnată la această ediţie a festivalului carnavalesc de către încântătoarea actriţă Ornella Mutti. Frumoasele “Marii” vor fi reginele Carnavalului până la Marţea Grasă, când se intră în post.
Până noaptea târziu, au alternat apoi animaţiile, duelurile şi dansurile, culminând cu un spectacol de foc, susţinut de artişti pe catalige, membri ai grupului “Voci Medievale”. Acrobaţiile au continuat, după ora 21:00, cu un spectacol complex, intitulat “Tesoro”: ritmuri şi muzici cubaneze, pantomimă, circ, Robinson Crusoe, Moby Dick şi... Odiseea.

In Jurnalul Naţional, online, 28 ianuarie 2008

Matriţe culturale româneşti, la Veneţia

Cele mai simple vase cunoscute în istoria umanităţii pleacă de la două elemente primordiale: apa şi lutul. Această alianţă născătoare de civilizaţii, aceste matriţe culturale au, pe teritoriul României, o geografie aparte. De la Cucuteni la Oboga şi de la Criş la Marginea, românul a fost şi încă mai este olar. Vorbind despre începuturile culturii noastre, putem, astfel, stabili un traseu inedit, cu ajutorul pieselor de ceramică. Una din hărţile sale virtuale se află, acum, la Veneţia, unde România este invitat de onoare al Carnavalului 2008.
Expoziţia “Apa şi lutul”, organizată de Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, a deschis seria participării României la acest tradiţional şi prestigios eveniment european. După cum ne informează doamna dr Monica Joiţa, director A.I. al Institutului, “expoziţia conţine exemplificări ale diferitelor tehnici de lucru, ale ornamentelor şi semnificaţiei acestora, ale tipologiei formale a ceramicii româneşti. Accentul este pus pe utilizarea vaselor şi a figurinelor de ceramică în ritualurile legate de vârstele omului şi, mai ales, în ritualurile funerare”. Astfel, remarca Monica Joiţa, sediul Institutului “s-a transformat într-o reconstituire creatoare a unui ambient românesc”. Interesantă provocare pentru italieni, invitaţi să cunoască de aproape şi mai profund cultura celor pe care, uneori, sunt înclinaţi să-i judece cu jumătate de măsură!
De altfel, într-un interviu publicat, duminică, de portalul Hotnews.ro, responsabilul artistic şi tehnic al Carnavalului, Calogero Lo Giudice, apreciază că Primăria Veneţiei a dorit, prin invitarea României, să promoveze o politică de deschidere internaţională, în special spre Europa de Est. “Am vrut, spune Calogero, să redescoperim cultura acestor ţări şi, nu în ultimul rând, să răspundem la campania de dezinformare mediatică ce a avut loc în Italia, în ultimul timp, când au fost accentuate episoade de cronică neagră legate de români”.
Expoziţia “Apa şi lutul” a fost prezentată publicului veneţian şi turiştilor de dr Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, şi de cercetătorii şi muzeografii Corina Mihăescu şi Aurelia Tudor. După vernisaj, au avut loc demonstraţii practice de olărit, susţinute de meşterul popular Cornel Sitar. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică ne-a transmis că, tot la 25 ianuarie, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa acestui aşezământ cultural, a luat fiinţă un stand românesc, gata să ofere participanţilor la cea mai mare sărbătoare a Veneţiei materiale promoţionale achiziţionate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de către Institutul Cultural Român, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Luni, 28 ianuarie, la ora 18:00, pe scena din Piaţa San Marco – la amenajarea căreia a participat şi România – va avea loc concertul orchestrei de cameră “Philarmonia” din Bucureşti.

In Jurnalul National, online, 28 ianuarie 2008

Legenda Mariilor

Carnavalul se deschide, tradiţional cu defilarea Mariilor. Ele sunt şapte femei care amintesc legenda celor şapte neveste veneţiene răpite acum 1.000 de ani de piraţi, cu tot cu lăzile lor de zestre. Întâmplarea a stârnit furia bărbaţilor veneţieni care, după o luptă îndârjită, au reuşit să pună hoţii pe fugă, recuperând femeile şi cuferele lor. Pentru a rememora evenimentul, o dată pe an, şapte fete fără zestre erau împodobite şi purtate prin oraş, în admiraţia veneţienilor. Desemnarea lor, dintre cele mai sărace şi mai frumoase veneţiene, era un spectacol la care participa însuşi dogele, care, însoţit de episcop, venea în gondolă de la San Marco până la Santa Maria Formosa pentru a saluta mulţimea. Astăzi, locul Mariilor sărace a fost luat de fete participante la concursurile de Miss. “La Madrina” Carnavalului de anul acesta, care îşi va face apariţia la procesiunea Mariilor, va fi cunoscuta actriţă italiană Ornella Mutti(foto). Ea va anima, pentru a doua oară, manifestările din deschidere, după succesul înregistrat la ediţia din 1998 a carnavalului.

In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008

Veneţia cu mască tristă

O zi de doliu citadin amână cu 24 de ore deschiderea Carnavalului. Muzicienii români ai orchestrei “Philarmonia” din Bucureşti vor evolua abia luni, la ora 18:00, în Piaţa San Marco.
Deschiderea tra­di­ţio­nală a Carna­va­lului de la Ve­ne­ţia s-a amâ­nat cu o zi. Doi muncitori portuari au murit în timpul unor reparaţii de rutină, iar muni­cipalitatea, de comun acord cu episcopul de Veneţia, a decis de­cretarea, începând de sâmbătă dimineaţă, a 24 de ore de doliu ci­ta­din. Ziarele veneţiene amintesc, în context, de influenţa sindicatelor în viaţa Serenissimei, ceea ce face ca multe decizii să poarte am­prenta puternicelor confe­de­ra­ţii, într-o ţară care n-a glumit niciodată cu socialismul. Să ne gândim, totuşi, că, prin contrast, acum 300 de ani, dorinţa nestăvilită de distracţie a veneţienilor a determinat autorităţile să ascundă mulţimii moartea dogelui, surve­nită în timpul unui carnaval...
Aşadar, primul mare eveniment al carnavalului veneţian de anul acesta, procesiunea Mariilor, se mută duminică, cu actriţa Ornella Mutti cap de serie numărul unu. La prânz, va avea loc al doilea eveniment spectacular al zilei, Zborul Îngerului, precedat de cortegiul personajelor istorice veneţiene. Celebrele sportive italiene care au incarnat, până acum, îngerul zburând din vârful Campanillei până în Piaţeta San Marco – unde erau primite de doge, de măşti şi de cască-gură –, vor fi înlocuite anul acesta de acrobaţi profesionişti. Un înger, mai mulţi îngeri...
ROMÂNIA MAI STĂ O ZI. Şi prezenţa României la Carnaval suportă modificări. După ce, vineri, în prima zi, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a patronat, la sediul său, din Palazzo Correr, vernisarea expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, urmată de demonstraţii ale unor meşteri olari, sâmbătă, orchestra românească de cameră “Philarmonia” a fost obligată, din cauza doliului citadin, să-şi suspende reprezentaţia programată la ora 20:00 în Piaţa San Marco. Muzicienii “Philarmoniei” vor putea fi, însă, ascultaţi luni, în acelaşi loc, de la ora 18:00. Reamintim că, anul acesta, România este invitat de onoare la Veneţia şi că în perioada Carnavalului (25 ianuarie-5 februarie) 150 de artişti vor evolua în 40 de spectacole puse sub genericul “România, în toate simţurile, şi toate simţurile, în sărbătoare!”...

In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008

Week-end la Veneţia

Plecaţi în week-end la Veneţia? Atunci e bine să cunoaşteţi câteva repere culturale ale Cetăţii lagunare, în Carnaval.
Sâmbătă, “gândul” este “vedeta” festivalului. În Piaţa San Marco va avea loc “Cortegiul Mariilor”, conform unei vechi tradiţii veneţiene. Regina zilei va fi nimeni alta decât frumoasa actriţă Ornella Mutti. Să trecem în revistă şi “cele cinci simţuri” – vă reamintim că aceasta este tema Carnavalului 2008.
“Auzul” – la Pavilionul Italiei, va avea loc spectacolul de divertisment care deschide “Carnavalul” – “Sensation opening party”.
“Văzul” – pe Podul Rialto, spectacolul de rock alternativ “La notte della tempesta”.
“Gustul” – pe Via Nova, stand gastronomic. Majoritatea localurilor din Cannaregio servesc un meniu special creat pentru acest carnaval.
“Simşul tactil” – la Venice Jazz Club, are loc “Maschera Farsa Folia”, o demonstraţie a unor cunoscuţi meşteri de măşti. Totodată, la Teatrul La Fenice, se va juca “La rondine”, comedie lirică de Puccini.
România, invitatul de onoare din acest an, va încheia seara cu un concert în Piaţa San Marco, susţinut de Orchestra de cameră “Filarmonia”.
Duminică, 27 ianuarie, ţara noastră nu va fi prezentă cu activităţi culturale speciale, în schimb turiştii care se vor afla în Piaţa San Marco vor putea urmări, în cadrul proiectului “Gândul”, mai întâi Cortegiul istoric al Dogelui, apoi Zborul îngerului şi spectacolele de prezentare a Carnavalului istoric: “Sensation fantasy” şi “Tesoro”.
“Auzul” ­ în cartierul Castello ­ spectacol de muzică celtică.
“Văzul” ­ în cartierul Cannaregio, sunteţi invitaţi la o sărbătoare veneţiană cu itinerarii gastronomice.
“Simţul tactil” ­ în cartierul Dorsoduro, spectacolul de divertisment “Carnaval pe întineric”, iar la sala Junghans, “Arllecchino – Commedia dell’Arte”.

In Jurnalul Naţional, online, 25 ianuarie 2008

joi, 24 ianuarie 2008

Carnavalul veneţian – revelaţia simţurilor

Ce-ar însemna iernile Veneţiei fără Carnaval? Fără exuberanţa mili­oanelor de turişti cu chipul ascuns de o “maschera”...? Fără amintirea flirturilor (ne)permise, la umbra Campanillei? Fără “dolci carnavaleschi”, pregătite aici după reţete vechi de secole?
Se-apropie februarie, iar Veneţia e, ca de fiecare dată în ultima mie de ani, asaltată de măşti. Fiecare “sestriere” (cartier al cetăţii lagunare) corespunde, în acest an, unuia dintre cele cinci simţuri, cel de-al şaselea cartier reprezentând “creierul”. Bineînţeles, “simţurile” vor fi răscolite încă din prima zi a Carnavalului 25 ianuarie, când, conform tradiţiei, va avea loc “Zborul îngerului”, eveniment spectaculos prin sunet şi miş­care. Dar ce urmează după aceea?

Degetele, nasul, gura

În Dorsoduro se va celebra... simţul tactil. Proiectul “Carnavale al buio” presupune, spun organizatorii festivalului, “un dialog în beznă”, de­dicat percepţiei senzoriale a tuturor elementelor carnavaleşti. Împreună cu Institutul italian pentru orbi, a fost conceput un traseu aflat complet în întuneric, cu elemente de identificare senzorială, traseu prin care grupurile de vizitatori vor fi conduse de un ghid orb. Se aşteaptă să se atingă un record mondial în ceea ce priveşte distanţa şi numărul de turişti ghidaţi de un nevăzător. (Proiectul va avea şi o altă aplicaţie, în Santa Margherita.)
Simţul olfactiv va fi sărbătorit în cartierul Santa Croce (în Campo San Giacomo all’Orio). La premiera naţională a spectacolului “Incontri”, protagoniştii vor purta cădelniţe în care vor arde esenţe rare. Parfu­murile vor însoţi spectacolul de muzică, dans, foc şi circ, învăluind asistenţa.
În Cannaregio se va celebra gustul. În colaborare cu restauratorii din zonă, se va organiza un parcurs carnavalesc pornind de la meniuri, vin şi demonstraţii culinare. Turiştii sunt aşteptaţi pe Fondamenta Cannaregio – Ponte delle Guglie, dar şi în Campo Santi Apostoli.

Urechile şi ochii

Auzul este “protagonistul” proiectului “Venezia Porta dell’Est”. În Pavilionul Bienalei, ca şi în grădina acestuia şi pe Via Garibaldi, vor răsuna ritmurile... Estului. Peste 150 de muzicieni şi 46 de ore de spectacol ne promit organizatorii Carnavalului. Muzică vie, antrenantă, ritmuri po­pulare, etno-folk, etno-rock, muzică ambientală şi spectacole de lumini. Printre cei pe care vizitatorii Serenissimei îi vor putea auzi se numără şi românii. Shukar Collective, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Amadeus, Nicolas Simion Band sunt doar o parte dintre cei care vor reprezenta ţara noastră la ediţia 2008 a Carnavalului.
În San Polo, la lampadarul lui Jacopo Foggini, în Campo Bella Vienna va avea loc o serie de serate mu­zicale. Şi tot acolo se va organiza carnavalul copiilor, cu un patinoar “vegheat” de un proiector în formă de ochi. Vor avea loc seri de animaţie şi concursuri de pictură dedicate celor mici.

Creierul

În fine, creierul, centrul tuturor simţurilor, va fi celebrat chiar în locul considerat a fi “centrul senzorial al Veneţiei”, în San Marco. Chiar şi scena festivalului încearcă să inducă ideea că ne aflăm în “creierul” Carnavalului: o uriaşă calotă amenajată în stil pop îi aşteaptă pe artişti să urce şi să încânte asistenţa. Va fi, fireşte, aşa cum anunţă organizatorii, “Sensation Show”.


“Dacă doreşti să cauţi un cuvânt care să substituie «muzica», te poţi gândi numai la Veneţia”
Friedrich Nietzsche, filosof

“Veneţia care moare, Veneţia care suspină pe mare,/dulcea obsesie a ulti­melor sale zile triste, Veneţia vân­dută tu­riştilor/ care o cau­tă la mijlo­cul lumii, între Europa şi Orient,/ şi o gă­sesc veghind mările, în fu­mul serii, în portul ­Mar­ghera”
Francesco Guccini, poet

Frittela veneziana

Considerată “dolce nazionale della Repubblica Serenissima”, nu e, la prima vedere, decât o gogoaşă ceva mai răsărită, tăvălită prin zahăr. Totuşi, “frittella veneziana” – pe care o poţi gusta nu doar la Veneţia, ci în tot teritoriul veneto-friulan, până la porţile oraşului Milano, are o istorie glorioasă în spate, fiind “atestată” încă din primii ani ai seco­lului al XVII-lea, când “fritoleri” (cei care preparau aceste gogoşi tradiţionale) s-au constituit într-o aso­ciaţie profesională, numai membrii asociaţiei având dreptul să o prepare în scopul comercializării. Această corporaţie a rămas activă până la căderea Republicii lagunare. Istoricii povestesc că “fritoleri” pre­găteau “frittella veneziana” din ouă, făină, zahăr, stafide şi muguri de pin. Frământau aluatul pe mese lungi de lemn. Făceau apoi între palme mici sfere, pe care le frigeau în ulei, grăsime de porc sau unt. În întreaga regiune Veneto se pregătesc gogoşi, după diferite re­ţe­te, cele mai rafinate fiind cele care conţin în aluat şi bucăţele de fructe uscate. Preparatul a devenit atât de popular, încât a “contagiat” şi alte culturi. Astfel, evreii veneţieni pre­găteau şi ei “fritoa”, cu ocazia sărbătorii Purimului.

In Jurnalul Naţional, Jurnalul de bucătărie, 23 ianuarie 2008

"România debarcă în lagună"

Din 25 ianuarie, Veneţia dă frâu liber fanteziei, improvizaţiei şi surprizei întâlnirilor cu mască şi fără mască! Zilele Carnavalului, care dureaza până la 5 februarie, au fost puse de organizatori anul acesta sub semnul celor cinci simţuri; fiecăruia corespunzându-i un amplasament geografic pe serenisimul petic de lagună, dar şi un program în care Romania are, pentru prima dată, statutul de invitat oficial şi atribuţii onorante în materie de cultură.

Carnavalul – ieri şi azi

Libertate şi anonimat – garantate de mască, plăcere artistică, dublată de fantezie şi de libertinaj, catharsis care durează mai multe săptămâni şi cosmopolitism incredibil, iată ce făcea şi încă mai face carnavalul veneţian absolut unic! "Sub protecţia anonimatului" dat de mască, fantezia şi jocurile de tot felul erau îngăduite, fără rezervă; la ele puteau participa laolaltă bogaţi şi săraci. Pofta de viaţă şi de distracţie era aşa de mare, încat, în 1789, s-a ţinut secretă moartea dogelui, pentru a nu afecta Carnavalul, în desfăşurare… Fără a-şi pierde din calităţile fundamentale, Carnavalul Veneţian a devenit astăzi, după 900 de ani, mai cosmopolit, o dată cu avalanşa sutelor de mii de turişti care se amestecă în turbionul sufocantei oferte culturale. Ofertă în care România are anul acesta responsabilităţi deosebite.

Comunicat veneţian

Directorul A.I. al Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, dr. Monica Joiţa, ne informează că participarea României, în calitate de invitat de onoare la Carnaval, debutează vineri, 25 ianuarie, la ora 19:00, când, la Palazzo Correr, sediul IRCCU, va avea loc vernisajul expoziţiei "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR). Expoziţia va fi prezentată publicului veneţian şi turiştilor din întreaga lume de dr Paula Popoiu, directorul general al muzeului. De asemenea, din prima zi a Carnavalului, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa IRCCU, va începe să funcţioneze un stand românesc, care va oferi participanţilor la cea mai mare sărbătoare din Cetatea Dogilor materiale promoţionale puse la dispoziţie, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de ICR, de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Tot la 25 ianuarie, la cel mai prestigios for academic din Veneţia, Ateneo Veneto, va avea loc lansarea traducerii în limba română a volumului de versuri "Pe strade sconosciute" ("Pe drumuri neştiute"), aparţinând lui Gino Pastega, unul dintre cei mai importanţi poeţi veneţieni. La eveniment vor lua cuvântul Antonio Alberto Semi, preşedintele Ateneului, Ştefan Damian, italienist şi profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Giuseppe Goisis, filosof şi profesor la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, Monica Joiţa, director A.I. al IRCCU Venetia, iar actriţa Maria Pia Colonello va recita din versurile poetului.

Mari nume româneşti la Veneţia

Carnavalul veneţian a deschis întotdeauna sezonul operelor şi comediilor pe care cetatea le aşteptă cu nerăbdare. Cererea de spectacol era atât de serioasă încât, în 1749, Carlo Goldoni se angaja să scrie 16 comedii pentru un singur carnaval!… România va întregi acest spectacol neîntrerupt al trupelor de teatru, muzicienilor, artiştilor plastici şi dansatorilor care vor urca pe scene sau vor da reprezentaţii în spaţii improvizate, după obiceiul medieval. Aşa cum informa Institutul Cultural Român, ţara noastră va fi amfitroana a cinci nopţi româneşti în Pavilionul Italiei de la Bienala Veneţiană de Artă şi Arhitectură. Aici vor avea loc concertele formaţiilor Shukar Collective şi Savale, Nightlosers, Marius Mihalache, Nicolas Simion şi Amadeus. Tot în Pavilion se va organiza o discotecă în care va performa, seară de seară, DJ Vasile, Electric Brother şi DJ Gojira. În alte săli vor fi proiectate filme româneşti ale noului val de cineaşti români, dar vor putea fi urmărite şi videoclipuri muzicale oferite de importante case de discuri din România. În sfârşit, alte trei spaţii vor fi populate de tineri artişti plastici români cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate, în ultima perioadă, la Roma, special pentru acest eveniment.

Prezenţa României la Carnaval: o chestiune de imagine

Ministerul Român de Externe scontează pe o bună primire a ambasadorilor culturii române în spaţiul cosmopolit veneţian, în ciuda complicatelor ecuaţii politice asupra cărora Roma şi Bucureştiul mai stau încă aplecate. "Considerăm, declara marţi la conferinţa de presă consacrată lansării programului românesc la Veneţia, ministrul Adrian Cioroianu, că este foarte important faptul că România este primul invitat al Carnavalului de anul acesta şi că prezenţA românească va acoperi întreaga perioadă a carnavalului, de la 26 ianuarie la 5 februarie… Evenimentul este o oportunitate pentru prestabilirea imaginii reale a României, dar şi o dovadă a aprecierii de care se bucură ţara noastră în peninsulă şi a normalităţii legăturilor noastre culturale."

Mihai Eminescu sărbătorit la Veneţia

În inima Veneţiei, la Palazzo Correr, versurile lui Mihai Eminescu s-au făcut din nou auzite. Annamaria Gabriella Molcsan, Cristian Alexandru Damian şi Marius Cornea, bursieri "Nicolae Iorga" ai Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, au susţinut la 15 ianuarie (în ziua în care s-au împlinit 158 ani de la naşterea poetului) un curs, urmat de un seminar special, având ca temă poezia şi proza lui Mihai Eminescu. Cursul se înscrie în cadrul unor iniţiative cu totul fireşti, căci încă din 2002, în urma convenţiei încheiate cu Universitatea ca’ Foscari din Veneţia, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică se predau cursuri de limbă, literatură şi cultură română. Adresate studenţilor care doresc să cunoască România sau celor care au ales limba română ca a doua limbă de studiu, prelegerile au stârnit pănă acum entuziasmul a nu mai puţin de 15 studenţi.
Printre temele cursurilor se numără atât însuşirea lexicului şi a principalelor noţiuni de gramatică, o succintă şi atractivă introducere în istoria şi cultura română, dar şi o explorare a universului prozei şi poeziei româneşti, din care, evident, opera lui Mihai Eminescu nu putea fi omisă. Ineditul acestor cursuri îl reprezintă studierea în limba română a unor scurte fragmente din operele marilor prozatori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu sau Marin Sorescu.
Academia Română a venit în ajutorul tinerilor studenţi vorbitori de limba română şi a pus la dispoziţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică volumele 8-14 din ediţia academică, curprinzând manuscrisele facsimilate ale lui Eminescu. Accesul la aceste documente nu va fi rezervat strict studenţilor, ci vor putea fi "cercetate” de către orice persoană doritoare de a se iniţia în universul eminescian. Monica Joiţa, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a afirmat că această donaţie reprezintă un prim pas către împlinirea uneia dintre dorinţele lui Nicolae Iorga: editarea integralei Eminescu.
Trebuie menţionat că Nicolae Iorga este cel care a inaugurat, în 1930, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. De-a lungul timpului, "Casa Română" (aşa cum s-au obişnuit românii să numească Institutul Cultural) avea să găzduiască studenţi, cercetători şi oameni de cultură. "Ai noştri vor veni, vor sta în aceste încăperi pline de amintiri, vor contempla de la ferestrele largi întinderea roşie a acoperişurilor şi întinsele orizonturi. Vor coborî apoi pe cele mai frumoase străzi din lume şi vor rămâne ore îndelungi în faţa pietrelor în care e întruchipat Dumnezeul frumuseţii eterne. Iar când vor reveni în patrie, ceva din Veneţia îi va însoţi"- declara Nicolae Iorga în discursul de inaugurare. Astăzi, studenţii din Veneţia vor purta în sufletele lor un crâmpei din România şi poezia lui Eminescu.


Articol de Simona Chiriac,
In Jurnalul Naţional, online, 16 ianuarie 2008

Iorga, Veneţia şi istroromânii

Iorga, Veneţia şi istroromânii

Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, a avut loc sâmbătă, 19 ianuarie 2008, într-unul dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric “Dor călător” din Graz (Austria), condus de Ionel Mircea Popi, a prezentat veneţienilor şi turiştilor din Cetatea Lagunară o serie de cântece şi dansuri specifice acestei vechi comunităţi înrudite cu românii. (Comunitatea, ai cărei membri locuiesc tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria, numără aproximativ 1.500 de locuitori. Conform istoricilor, populaţia ar proveni din zona Maramureşului şi Banatului, fapt ce ar explica anumite similitudini lingvistice şi folclorice. Sunt cunoscuţi în Croaţia sub numele de “ciribiri” sau “vlahii din Istria”).
Spectacolul din campo-ul veneţian a avut loc cu prilejul închiderii expoziţiei despre limba, istoria, cultura şi tradiţiile istroromânilor, organizată de Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română “Decebal” din Trieste. Expoziţia se înscrie într-o campanie de promovare a acestei comunităţi, o serie de manifestări reunite sub genericul “Istroromânii: o cultură mică în marea istorie”, sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia.
La Palazzo Correr, sediul IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, au fost expuse în perioada 8-19 ianuarie documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse obiecte originale şi rare, ca, de exemplu, primul manual de istroromână, stampe vechi şi hărţi care ilustrează istoria Istriei. Ca un omagiu adus instituţiei-gazdă a evenimentului şi întemeietorului acesteia, Nicolae Iorga, la Palazzo Correr au fost expuse şi o ediţie din 1910 a unei cărţi a ilustrului istoric, precum şi reproduceri din descrierile pe care acesta le-a făcut oraşelor Trieste şi Fiume.
Sâmbătă, manifestarea s-a încheiat cu un pahar cu vin fiert, oferit spectatorilor de organizatori.


In Jurnalul Naţional, online, din 21 ianuarie 2008

duminică, 6 ianuarie 2008

Revelion veneţian

Veneţia, 1 ianuarie 2008. Ora zero şi cinci minute. Piaţa San Marco a fost inundată de sunete. Ritmuri româneşti, ritmuri ţigăneşti, ritmuri balca-nice – toate împletite.
Combinaţii sonore nemaiauzite. Interpretând cu o viteză incredibilă, Fanfara “Savale” din satul ieşean Zece Prăjini a cucerit în câteva clipe asistenţa. “Hărăpeasca”, “Iahabibi”, “Hora staccato”, “Geampara”, “Sârba lu’ Vlăduţ”, “Dansul ursului”, “Suita lu’ Erno”, “Mahalageasca”, “Bătuta lu’ Viorel”, “Pe drumul Romanului”, “Dragoste”, “Ce frumoasă eşti”, “Mămăliga Brânzali”, “Solo saxofon”, “Klezmer”, “Ciocârlia”, “Rumba lu’ Georgel”, “Sârba lu’ Sorin”, precum şi două prelucrări după Goran Bregovici – “Ederlezi” şi “Mesecina” – sunt piesele muzicale care au făcut Veneţia să vibreze. Peste 90.000 de veneţieni şi turişti veniseră să asiste la spectacolul “LoVe 2008”, al cărui regizor era Marco Balich (director artistic al “Venezia Marketing Eventi” şi organizator al ceremoniei de deschidere a Olimpiadei de Iarnă din Torino). Maestrul de ceremonii italian, în ciuda experienţei sale notabile, a fost depăşit de situaţie. Într-un sens pozitiv, mai ales pentru fanfara ieşeană. Datorită numeroaselor bisuri, “Savale” a revenit pe scenă, prelungind astfel “momentul românesc” şi amânând derularea celorlalte etape ale spectacolului. “Anomalia” n-a făcut decât să-l “atenţioneze” pe regizorul Balich în perspectiva evenimentelor ce se vor derula la Veneţia la sfârşitul acestei prime luni a anului 2008: va trebui să acorde un timp mai mare (pentru bisuri) spectacolelor cu care românii vor fi prezenţi la Carnaval. Pentru că, nu-i aşa, a aflat lumea întreagă: România este invitatul de onoare al Carnavalului de la Veneţia din 2008! Invitaţia a făcut-o oficial, la miezul nopţii dintre ani, chiar primarul Veneţiei, în faţa zecilor de mii de italieni şi străini.
Program. Spectacolul din noaptea de Revelion a fost doar o prefaţă. Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, cu sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, al ARTEXIM şi al Oficiului Român de Turism de la Roma, vor organiza, în perioada 25 ianuarie-5 februarie 2008, o serie de manifestări culturale prin care ţara noastră va fi prezentă la evenimentul care se confundă cu însăşi imaginea Cetăţii Lagunare. Iată şi programul românesc la Veneţia: vernisajul expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului (Palazzo Correr, 25 ianuarie); concert al Orchestrei de cameră “Philarmonia” (Piaţa San Marco, 26 ianuarie); “Vis”, un spectacol cu şi de Dan Puric (Teatrul Goldoni, 30 ianuarie); spectacol al Teatrului Masca (Piaţa San Marco, urmat de o paradă spre Pavilionul Italiei, 31 ianuarie; Piaţa Ferretto din Veneţia-Mestre, 1 februarie); formaţia instrumentală “Sukar Collective” şi Fanfara “Savale” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 31 ianuarie); concert “Nightlosers” (Pavilionul Italiei, 1 februarie); concert “Marius Mihalache Band” (Pavilionul Italiei, 2 februarie, şi Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Nicolas Simion Band” (Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Amadeus” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 5 februarie). La 5 februarie va avea loc o paradă a Căluşarilor, Căiuţilor, Ursului, Caprelor şi a meşterilor populari, în Piaţa San Marco şi în Piaţa San Ferretto.

Fanfara din Zece Prăjini
Un sat cu peste 100 de instrumentişti. Un sat... muzical. Zece Prăjini (judeţul Iaşi) are renumele de a fi localitatea cu cel mai mare număr de fanfare din ţară (poate chiar şi din lume). Curiozitatea e că satul nu are decât cu puţin peste 200 de locuitori, însă fiecare localnic de parte bărbătească ştie să cânte la cel puţin un instrument. De la copiii de 4 ani până la bătrânii de 74, fiecare îţi poate interpreta o sârbă sau o geampara, chiar dacă nu cunoaşte “boabele”. Nu e de mirare, deci, că de aici s-a ridicat şi una dintre cele mai cunoscute fanfare tradiţionale ale momentului – “Savale” – deja invitată la prestigioase festivaluri din Europa.

"La 5 minute după miezul nopţii a început concertul Fanfarei «Savale», care, datorită succesului deosebit, a avut o durată mai mare decât cea programată (peste o oră)”Irina Ionescu, Institutul Cultural Român

"Spectacolul Fanfarei «Savale» a însemnat un succes copleşitor: muzică autentică, profesionalism desăvârşit – toate la scenă deschisă, în faţa numărului-record de 90.000 de participanţi la Revelionul din Piaţa San Marco”
Dr Monica Joiţa IRCCU “N. Iorga” Veneţia

In Jurnalul National din 6 ianuarie 2008