Ne-am obişnuit ca dinspre Veneţia să ne sosească întotdeauna ştiri despre evenimente care fixează România într-o panoplie culturală universală.
Identitate, timp şi memorie
La sediul Institutului Român de Cercetare şi Cultură Umanistică "Nicolae Iorga" (IRCCU) din Veneţia se deschide, miercuri, 2 aprilie, Expoziţia de Artă Grafică a lui Cristian Opriş. Expoziţia reuneşte lucrări care, potrivit catalogului, propun o apropiere inedită de zona sa privilegiată de cercetare (problema identităţii, indisolubil legată de timp şi de memorie), care transformă întregul act într-un discurs profund introspectiv asupra identităţii. Expoziţia, dechisă la sediul Institutului până pe 14 aprilie, este, în esenţă, centrată pe controlul unui echilibru fragil între identitate şi alteritate, între local şi universal. Curatorul expoziţiei este Cristian Alexandru Damian, bursier "Nicolae Iorga" la Veneţia, doctorand al Universitatii "Babeş-Bolyai" din Cluj Napoca, Facultatea de Istorie şi Filozofie.
O lansare de carte
De numele aceluiaşi Cristian Alexandru Damian se leagă şi lansarea recentă, în saloanele IRCCU, a traducerii din italiană a volumului "La luna dove?" semnat de Severino Bacchin, unul dintre cei mai importanţi poeţi veneţieni contemporani. Volumul, apărut în condiţii grafice deosebite la Centro Internazionale della Grafica di Venezia, în colaborare cu editura IDC Press din Cluj-Napoca, reprezintă, potrivit IRCCU, o nouă etapă în creaţia autorului, care utilizează imaginea, culoarea, dispunerea textului şi mişcarea iconografică în slujba unei poezii "vizuale şi musicale". Lansarea a inclus o surpriză: pe lângă recitalul susţinut de actriţa Margherita Stevanato, publicul veneţian a ascultat şi poezii din noul volum, recitate în limba română de Gabriella Annamaria Molcsan, bursier "Nicolae Iorga" la Veneţia.
Expoziţie la Straubing
Din seria evenimentelor de artă plastică, mai notăm deschiderea, la Galeria im Weytterturm din Straubing – Germania, a expoziţiei colective a artiştilor plastici Cristian Alexandru Damian (pictură în ulei şi tempera), Hidegard Klepper-Paar (xilogravură şi linogravură), Spiros Kaugianos (ulei) şi Johannes E. Riesser (sculptură în bronz şi grafică). În faţa unui numeros public, a luat cuvântul Erich Gruber, vicepreşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Straubing, care i-a prezentat pe cei patru artişti şi a vorbit despre colaborarea dintre cele două instituţii culturale. Presa germană, sub titlul "Pop-art und realismus", prezintă, de altfel, într-un text elogios, prezenţa tânărului artist român pe simezele din Straubing.
Expoziţia va fi deschisă până la 13 aprilie într-unul din spaţiile expoziţionale tradiţionale din oraş: "Turnul Weytterturm". Colaborarea româno-germană (via Italia) va continua, în luna septembrie, când Palazzo Correr din Veneţia, sediul IRCCU, va găzdui o expoziţie colectivă a artiştilor plastici din Straubing.
In Jurnalul National, 31 martie 2008
Se afișează postările cu eticheta Institutul Cultural "N. Iorga" din Venetia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Institutul Cultural "N. Iorga" din Venetia. Afișați toate postările
luni, 31 martie 2008
Relaţii culturale italo-române
În plină dezbatere despre ofensiva la care România are dreptul să recurgă după semnalele negative ce ne vin dinspre Apus, o carte precum cea a Monicăi Joiţa este mai mult decât binevenită. "Relaţii culturale italo-române" (vol. I), rod al unei cercetări efectuate în arhivele diplomatice de la Roma, pune în acord iniţiative culturale de ieri cu cele de astăzi, demonstrând continuitatea nevoii de a ne dovedi, pe pământul Italiei, o identitate românească, deopotrivă europeană şi latină.
Autorul volumului apărut la editura Clusium, dr. Monica Joiţa, director A.I. al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică "Nicolae Iorga" din Veneţia, diplomat şi fost bursier "Vasile Pârvan" la Roma, şi-a consacrat doi ani din viaţă pentru a citi documente de epocă inedite, relevante pentru strategia diplomaţiei culturale româneşti şi italiene, atât cât a fost ea, în perioada interbelică şi postbelică. Documente care vorbesc, de exemplu, despre o ofensivă culturală a Italiei în România, în anii ’30, având ca scop promovarea limbii italiene şi păstrarea identităţii lingvistice şi culturale a cetăţenilor şi comunităţilor de italieni prezente în România, dar şi despre iniţiativele lui Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan privind crearea, în 1922, a Academiei di Romania la Roma şi a Casei Române de la Veneţia, în 1930.
Volumul – lansat recent la Bucureşti, la Ministerul Afacerilor Externe – este anunţat ca prima parte a unei serii care îşi propune să dea o perspectivă cât mai completă asupra relaţiilor culturale italo-române, contribuind, fără îndoială, la o mai justă analiză şi interpretare a prezentului, prin valoroase mărturii documentare despre trecut.
In Jurnalul National, 31 martie 2008
Autorul volumului apărut la editura Clusium, dr. Monica Joiţa, director A.I. al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică "Nicolae Iorga" din Veneţia, diplomat şi fost bursier "Vasile Pârvan" la Roma, şi-a consacrat doi ani din viaţă pentru a citi documente de epocă inedite, relevante pentru strategia diplomaţiei culturale româneşti şi italiene, atât cât a fost ea, în perioada interbelică şi postbelică. Documente care vorbesc, de exemplu, despre o ofensivă culturală a Italiei în România, în anii ’30, având ca scop promovarea limbii italiene şi păstrarea identităţii lingvistice şi culturale a cetăţenilor şi comunităţilor de italieni prezente în România, dar şi despre iniţiativele lui Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan privind crearea, în 1922, a Academiei di Romania la Roma şi a Casei Române de la Veneţia, în 1930.
Volumul – lansat recent la Bucureşti, la Ministerul Afacerilor Externe – este anunţat ca prima parte a unei serii care îşi propune să dea o perspectivă cât mai completă asupra relaţiilor culturale italo-române, contribuind, fără îndoială, la o mai justă analiză şi interpretare a prezentului, prin valoroase mărturii documentare despre trecut.
In Jurnalul National, 31 martie 2008
sâmbătă, 8 martie 2008
Torino, proiect despre limită
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia şi-a propus anul acesta să cucerească noi teritorii italiene, deschizând ofensiva culturală în nordul peninsulei, la Torino, Padova, Verona şi Milano.
Celebru pentru giulgiul Mântuitorului, dar şi pentru marca Fiat, Torino e azi un oraş medieval şi modern totodată. El s-a dovedit o gazdă receptivă la mesajul expoziţiei “Mitologii temporare”, prezentată de şase artişti din România: Alexandru Rădvan, Ciprian Paleologu, Cosmin Moldovan, Mihai Coşuleţu, Raluca Ionescu şi Simona Vilău. Ei reprezintă două paliere bine conturate în arta tânără, descriind tendinţele de avangardă apărute după anul 2000: pictura figurativă şi New Media.
Inventar de teme. Fie ea de ordin estetic sau principial, limita pe care ei şi-o impun (subtitlul expoziţiei este chiar “Proiect despre limită”) sau încearcă să o depăşească, le asigură un teritoriu privat, în care “artistul-proprietar” construieşte sau descompune imagini, teorii, sisteme de valori. Inventarul temelor la vedere e uşor de făcut: anunţuri inopinate, reţete kow-how-to-kill, oameni biodegradabili, cupluri otrăvite, sinucigaşi, utopia unei lumi pierdute, “paradise lost”…
“Dacă la Ciprian Paleologu şi Mihai Coşuleţu este vorba despre câte un proiect structurat pe o perioadă lungă şi strict autoreferenţial – comentează curatorul expoziţiei, Simona Vilău –, în cazul lui Alexandru Rădvan, autoreferenţialitatea este transferată unor personaje mitologice din arealul mediteranean. La rândul său, Raluca Ionescu, în seria «Moarte la Veneţia», caută, cu ajutorul aparatului de fotografiat, limita reală a existenţei umane, în timp ce Cosmin Moldovan creează zeităţi contemporane, branduri ale epocii digitale.” Artiştii români au prezentat la Torino o viziune originală asupra unei lumi care-şi pierde, treptat, conturul, regăsindu-se în imaginar. Aceeaşi lume care-i furnizează, de altfel, şi Simonei Vilău personaje europene pe care talentata pictoriţă le aduce în contemporaneitate, înscenându-le finaluri neaşteptate…
Dobrogea pentru italieni
La Palazzo Correr, sediul IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, expun, până la 16 martie, pictori dobrogeni – cadre didactice şi studenţi de la Universitatea Ovidius. “Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”, tema propusă publicului italian, urmăreşte perspectiva influenţelor culturale şi istorice, receptate în Dobrogea dinspre lumea latină, balcanică şi orientală. Pe simeze: Daniela şi Gheorghe Căruţiu, Anamaria Baciu, Marian Burhală, Alen Mihai Decebal, Flavia Lupu, Sânziana Romanescu şi Dragoş Tudor.
In Jurnalul National, 9 martie 2008
Celebru pentru giulgiul Mântuitorului, dar şi pentru marca Fiat, Torino e azi un oraş medieval şi modern totodată. El s-a dovedit o gazdă receptivă la mesajul expoziţiei “Mitologii temporare”, prezentată de şase artişti din România: Alexandru Rădvan, Ciprian Paleologu, Cosmin Moldovan, Mihai Coşuleţu, Raluca Ionescu şi Simona Vilău. Ei reprezintă două paliere bine conturate în arta tânără, descriind tendinţele de avangardă apărute după anul 2000: pictura figurativă şi New Media.
Inventar de teme. Fie ea de ordin estetic sau principial, limita pe care ei şi-o impun (subtitlul expoziţiei este chiar “Proiect despre limită”) sau încearcă să o depăşească, le asigură un teritoriu privat, în care “artistul-proprietar” construieşte sau descompune imagini, teorii, sisteme de valori. Inventarul temelor la vedere e uşor de făcut: anunţuri inopinate, reţete kow-how-to-kill, oameni biodegradabili, cupluri otrăvite, sinucigaşi, utopia unei lumi pierdute, “paradise lost”…
“Dacă la Ciprian Paleologu şi Mihai Coşuleţu este vorba despre câte un proiect structurat pe o perioadă lungă şi strict autoreferenţial – comentează curatorul expoziţiei, Simona Vilău –, în cazul lui Alexandru Rădvan, autoreferenţialitatea este transferată unor personaje mitologice din arealul mediteranean. La rândul său, Raluca Ionescu, în seria «Moarte la Veneţia», caută, cu ajutorul aparatului de fotografiat, limita reală a existenţei umane, în timp ce Cosmin Moldovan creează zeităţi contemporane, branduri ale epocii digitale.” Artiştii români au prezentat la Torino o viziune originală asupra unei lumi care-şi pierde, treptat, conturul, regăsindu-se în imaginar. Aceeaşi lume care-i furnizează, de altfel, şi Simonei Vilău personaje europene pe care talentata pictoriţă le aduce în contemporaneitate, înscenându-le finaluri neaşteptate…
Dobrogea pentru italieni
La Palazzo Correr, sediul IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, expun, până la 16 martie, pictori dobrogeni – cadre didactice şi studenţi de la Universitatea Ovidius. “Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”, tema propusă publicului italian, urmăreşte perspectiva influenţelor culturale şi istorice, receptate în Dobrogea dinspre lumea latină, balcanică şi orientală. Pe simeze: Daniela şi Gheorghe Căruţiu, Anamaria Baciu, Marian Burhală, Alen Mihai Decebal, Flavia Lupu, Sânziana Romanescu şi Dragoş Tudor.
In Jurnalul National, 9 martie 2008
vineri, 8 februarie 2008
Şi a fost carnaval la Veneţia…
România a tras cortina peste prima sa participare oficială şi consistentă la Carnavalul veneţian, între 25 ianuarie şi 5 februarie 2008.
Pentru cei aproximativ 150 de artişti români care au evoluat în pieţele şi pe scenele din Veneţia, dar şi pe “sateliţii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia – Giudecca şi Mestre –, prezenţa la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.
România, în top.
S-a văzut aceasta şi marţi, la prânz, când în Piaţa San Marco, mii de veneţieni şi turişti, au aplaudat evoluţia reprezentanţilor folclorului românesc: Ansamblul de datini şi obiceiuri populare din Borca, judeţul Neamţ (cu “gioco della capra”, cum anunţau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarnă “Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani şi Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Aceştia din urmă, performând ineditul – pentru veneţieni – “gioco dei Calusari”, au fost rechemaţi de mai multe ori la rampă. Lor le-a revenit, de altfel, şi rolul de a încheia, târziu, în noapte, spectacolul românesc, cu o paradă ce a străbătut Cetatea Dogilor, din Piaţa San Marco până la Grădina Bienalei de Artă, unde artiştii români, reuniţi, au dat o ultimă reprezentaţie.
Până atunci, însă, seara veneţiană le-a aparţinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenţă proaspătă, mizând pe sonorităţi etnice şi clasice, împletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie în ediţia de miercuri că “În San Marco, româncele, cu două viori, un violoncel şi un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat şi sexy, cu savoare orientală, care a făcut piaţa să danseze”.
Organizatorii anunţau pentru seara de marţi un invitat-surpriză, din partea Italiei, care să dea replica formaţiei româneşti. Se vorbea despre un dialog muzical între “femeile României şi femeile Italiei”. Însă, poate şi pentru că şi-au dorit o “împăcare” cu publicul veneţian, după “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piaţa San Marco membrii formaţiei reggae “Pitura Freska”, foarte îndrăgiţi în Cetatea Lagunară. După o absenţă de cinci ani, ei fost reuniţi de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.
Carnavalul contestat.
A fost una dintre puţinele victorii de imagine ale organizatorului veneţian de evenimente, după un carnaval contestat în bună măsură de presă şi sancţionat de public printr-o prezenţă redusă la festival. După unele statistici, audienţa Carnavalului a fost mai mică cu 42 % faţă de aşteptări, acuzele contestatarilor vizând în special noul concept al manifestării, care marginalizează evenimentele tradiţionale (precum “Festa delle Marie” – există chiar temeri că această sărbătoare, care datează de sute de ani, nu va mai avea loc la ediţia viitoare) sau le transformă, într-un chip considerat brutal de veneţieni (precum acel “Zbor al Îngerului” lăsat în seama rapperului de culoare Coolio – prezenţa lui a fost considerată o greşeală de către locuitorii Veneţiei, care vorbesc despre faptul că “îngerul” nu putea fi interpretat de o vedetă recunoscută pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Veneţiei, sprijină însă agenţia de evenimente organizatoare şi pe maestrul său de ceremonii, considerând că există cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei ediţii a Carnavalului: vremea nefavorabilă (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestărilor din primele două zile ale Carnvalului din cauza decretării doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea în direct a evenimentelor, recesiunea economică din Italia şi criza politică pe o traversează ţara. Cacciari consideră ediţia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru ediţia din 2009. Când veneţienilor (şi turiştilor) li se promite mai multă muzică, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu condiţia de a atrage mai muli sponsori.
Bilanţuri româneşti.
Prestaţia românească la Carnavalul veneţian a fost apreciată ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de cameră “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Şavale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona şi Slatina, ca şi meşterii populari care au făcut demonstraţii de artă tradiţională (de la confecţionarea de măşti, costume populare, la olărit), toţi au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care România o are la Veneţia. În Cetatea Lagunară există un grup important de filo-români, fapt care se datorează activităţii de excepţie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga”, de altfel, şi promotorul - împreună cu ICR, MAE, MCC şi MCT – a primei prezenţe româneşti în calitate de invitat oficial la Carnaval.
În aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, în sens pozitiv, solicitându-se ofilialilor români prezenţi în Cetatea Lagunară perfectarea unui contract care să vizeze participarea României şi la ediţiile viitoare. Mai mult decât atât, Primăria Veneţiei a propus înfiinţarea unei ligi a oraşelor culturale europene, din care să facă parte şi localităţi româneşti cu un statut important cultural.
In Jurnalul National din 7 februarie 2008
Pentru cei aproximativ 150 de artişti români care au evoluat în pieţele şi pe scenele din Veneţia, dar şi pe “sateliţii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia – Giudecca şi Mestre –, prezenţa la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.
România, în top.
S-a văzut aceasta şi marţi, la prânz, când în Piaţa San Marco, mii de veneţieni şi turişti, au aplaudat evoluţia reprezentanţilor folclorului românesc: Ansamblul de datini şi obiceiuri populare din Borca, judeţul Neamţ (cu “gioco della capra”, cum anunţau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarnă “Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani şi Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Aceştia din urmă, performând ineditul – pentru veneţieni – “gioco dei Calusari”, au fost rechemaţi de mai multe ori la rampă. Lor le-a revenit, de altfel, şi rolul de a încheia, târziu, în noapte, spectacolul românesc, cu o paradă ce a străbătut Cetatea Dogilor, din Piaţa San Marco până la Grădina Bienalei de Artă, unde artiştii români, reuniţi, au dat o ultimă reprezentaţie.
Până atunci, însă, seara veneţiană le-a aparţinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenţă proaspătă, mizând pe sonorităţi etnice şi clasice, împletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie în ediţia de miercuri că “În San Marco, româncele, cu două viori, un violoncel şi un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat şi sexy, cu savoare orientală, care a făcut piaţa să danseze”.
Organizatorii anunţau pentru seara de marţi un invitat-surpriză, din partea Italiei, care să dea replica formaţiei româneşti. Se vorbea despre un dialog muzical între “femeile României şi femeile Italiei”. Însă, poate şi pentru că şi-au dorit o “împăcare” cu publicul veneţian, după “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piaţa San Marco membrii formaţiei reggae “Pitura Freska”, foarte îndrăgiţi în Cetatea Lagunară. După o absenţă de cinci ani, ei fost reuniţi de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.
Carnavalul contestat.
A fost una dintre puţinele victorii de imagine ale organizatorului veneţian de evenimente, după un carnaval contestat în bună măsură de presă şi sancţionat de public printr-o prezenţă redusă la festival. După unele statistici, audienţa Carnavalului a fost mai mică cu 42 % faţă de aşteptări, acuzele contestatarilor vizând în special noul concept al manifestării, care marginalizează evenimentele tradiţionale (precum “Festa delle Marie” – există chiar temeri că această sărbătoare, care datează de sute de ani, nu va mai avea loc la ediţia viitoare) sau le transformă, într-un chip considerat brutal de veneţieni (precum acel “Zbor al Îngerului” lăsat în seama rapperului de culoare Coolio – prezenţa lui a fost considerată o greşeală de către locuitorii Veneţiei, care vorbesc despre faptul că “îngerul” nu putea fi interpretat de o vedetă recunoscută pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Veneţiei, sprijină însă agenţia de evenimente organizatoare şi pe maestrul său de ceremonii, considerând că există cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei ediţii a Carnavalului: vremea nefavorabilă (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestărilor din primele două zile ale Carnvalului din cauza decretării doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea în direct a evenimentelor, recesiunea economică din Italia şi criza politică pe o traversează ţara. Cacciari consideră ediţia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru ediţia din 2009. Când veneţienilor (şi turiştilor) li se promite mai multă muzică, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu condiţia de a atrage mai muli sponsori.
Bilanţuri româneşti.
Prestaţia românească la Carnavalul veneţian a fost apreciată ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de cameră “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Şavale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona şi Slatina, ca şi meşterii populari care au făcut demonstraţii de artă tradiţională (de la confecţionarea de măşti, costume populare, la olărit), toţi au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care România o are la Veneţia. În Cetatea Lagunară există un grup important de filo-români, fapt care se datorează activităţii de excepţie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga”, de altfel, şi promotorul - împreună cu ICR, MAE, MCC şi MCT – a primei prezenţe româneşti în calitate de invitat oficial la Carnaval.
În aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, în sens pozitiv, solicitându-se ofilialilor români prezenţi în Cetatea Lagunară perfectarea unui contract care să vizeze participarea României şi la ediţiile viitoare. Mai mult decât atât, Primăria Veneţiei a propus înfiinţarea unei ligi a oraşelor culturale europene, din care să facă parte şi localităţi româneşti cu un statut important cultural.
In Jurnalul National din 7 februarie 2008
Dimensiuni veneţiene
O schiţă creionată grăbit dintr-un colţ al Pieţei San Marco. Cetatea Dogilor ne dezvăluie identitatea sa ca o tânără “maschera‘‘ care ridică pentru o clipă catifeaua măştii de pe figură.
Câteva dimensiuni definesc Veneţia în fiecare moment al existenţei ei. Iar aceste caracteristici perene sunt reverberate astăzi, într-o epocă a turismului supradimensionat.
ARTELE. Este Veneţia arhitecţilor, a sculptorilor şi a pictorilor. A constructorilor care au găsit soluţii ingenioase pentru a ridica în condiţii vitrege o cetate unică astăzi, plutind pe lagună ca un plaur. Zăbovind câteva clipe într-un “campo‘‘, după goana pe străzile labirintice, turistul e uimit peste măsură de varietatea de stiluri, de bogăţia stucaturilor, de amănuntele care deosebesc un loc de celălalt. Iar cel mai fascinant dintre toate aceste spaţii de “odihnă a privirii‘‘ este, fără îndoială, Piaţa San Marco, locul unde poposesc peste 20 de milioane de turişti pe an. Şi tot atâţia admiră operele inegalabile ale pictorilor şi sculptorilor, adăpostite în muzee, în biserici şi catedrale.
SCRISUL. Există după aceea o dimensiune romantică, dublată de cea erotică. Să nu uităm că ne aflăm într-o cetate care şi-a legat existenţa de Vivaldi şi Petrarca, dar şi de Casanova (amantul etern) ori de Baffo, poetul erotismului sublimat. Într-un context ca acesta, un festival/concurs de poezie erotică, în plin Carnaval, e cât se poate de firesc. Şi aş remarca faptul că la ediţia din acest an a concursului “Ponte delle Tette‘‘ – competiţie cu participare internaţională – printre laureaţi s-a numărat şi colega noastră, Simona Lazăr, editor la Jurnalul Naţional, dar şi autoare a patru cărţi de poezie. Poemele premiate au fost lecturate de autoare în Campo Giacomo dal’Orio în română şi italiană. Urmare a acestui premiu, Simona Lazăr a fost invitată să-şi publice în traducere italiană, la Veneţia, ultima carte de versuri.
LUDICUL. Vorbim însă şi despre o dimensiune ludică a Veneţiei, care împleteşte, în aceeaşi “cosiţă‘‘, teatrul – commedia dell’arte, în primul rând, căci suntem în oraşul de baştină al lui Goldoni –, muzica (aici se află una dintre cele mai importante scene lirice ale lumii, Teatrul La Fenice) şi, în fine, spectacolul stradal, Carnavalul, masca. Într-un asemenea context, aş reaminti că, în aceste zile, aici a avut loc premiera italiană a spectacolului “Gemenii/ I due gemelli simili‘‘ (după o idee de Carlo Goldoni), o producţie a teatrului bucureştean “Masca‘‘, avându-l ca regizor pe veneţianul Michele Modesto Casarin, directorul Teatrului Pantakin (Veneţia). Am avut şi noi plăcerea de a ne afla luni seară în sala Teatrului Junghans de pe Insula Giudecca (parte a Veneţiei lagunare), bucurându-ne de succesul înregistrat de trupa românească, în faţa unui public venit din toate colţurile Europei.
Neguţătorii din Veneţia
Pe de o parte, vorbim despre spiritul pragmatic, despre negoţ şi navigaţie – condiţia “sine qua non‘‘ a fiinţării sale milenare. Construită pe ape, Cetatea Lagunară n-ar fi putut rezista timpului fără această disponibilitate a locuitorilor ei de a străbate mările, cărăuşind pentru alte cetăţi ale Italiei şi Europei, dar şi descoperind lumile. Vocaţia neguţătorului şi a negociatorului a moştenit-o şi veneţianul zilelor noastre – parterul fiecărei case, al fiecărui palazzo (aproape) fiind deschis astăzi comerţului sau restauraţiei, atrăgându-l şi acaparându-l pe turistul grăbit.
In Jurnalul National din 6 februarie 2008
Câteva dimensiuni definesc Veneţia în fiecare moment al existenţei ei. Iar aceste caracteristici perene sunt reverberate astăzi, într-o epocă a turismului supradimensionat.
ARTELE. Este Veneţia arhitecţilor, a sculptorilor şi a pictorilor. A constructorilor care au găsit soluţii ingenioase pentru a ridica în condiţii vitrege o cetate unică astăzi, plutind pe lagună ca un plaur. Zăbovind câteva clipe într-un “campo‘‘, după goana pe străzile labirintice, turistul e uimit peste măsură de varietatea de stiluri, de bogăţia stucaturilor, de amănuntele care deosebesc un loc de celălalt. Iar cel mai fascinant dintre toate aceste spaţii de “odihnă a privirii‘‘ este, fără îndoială, Piaţa San Marco, locul unde poposesc peste 20 de milioane de turişti pe an. Şi tot atâţia admiră operele inegalabile ale pictorilor şi sculptorilor, adăpostite în muzee, în biserici şi catedrale.
SCRISUL. Există după aceea o dimensiune romantică, dublată de cea erotică. Să nu uităm că ne aflăm într-o cetate care şi-a legat existenţa de Vivaldi şi Petrarca, dar şi de Casanova (amantul etern) ori de Baffo, poetul erotismului sublimat. Într-un context ca acesta, un festival/concurs de poezie erotică, în plin Carnaval, e cât se poate de firesc. Şi aş remarca faptul că la ediţia din acest an a concursului “Ponte delle Tette‘‘ – competiţie cu participare internaţională – printre laureaţi s-a numărat şi colega noastră, Simona Lazăr, editor la Jurnalul Naţional, dar şi autoare a patru cărţi de poezie. Poemele premiate au fost lecturate de autoare în Campo Giacomo dal’Orio în română şi italiană. Urmare a acestui premiu, Simona Lazăr a fost invitată să-şi publice în traducere italiană, la Veneţia, ultima carte de versuri.
LUDICUL. Vorbim însă şi despre o dimensiune ludică a Veneţiei, care împleteşte, în aceeaşi “cosiţă‘‘, teatrul – commedia dell’arte, în primul rând, căci suntem în oraşul de baştină al lui Goldoni –, muzica (aici se află una dintre cele mai importante scene lirice ale lumii, Teatrul La Fenice) şi, în fine, spectacolul stradal, Carnavalul, masca. Într-un asemenea context, aş reaminti că, în aceste zile, aici a avut loc premiera italiană a spectacolului “Gemenii/ I due gemelli simili‘‘ (după o idee de Carlo Goldoni), o producţie a teatrului bucureştean “Masca‘‘, avându-l ca regizor pe veneţianul Michele Modesto Casarin, directorul Teatrului Pantakin (Veneţia). Am avut şi noi plăcerea de a ne afla luni seară în sala Teatrului Junghans de pe Insula Giudecca (parte a Veneţiei lagunare), bucurându-ne de succesul înregistrat de trupa românească, în faţa unui public venit din toate colţurile Europei.
Neguţătorii din Veneţia
Pe de o parte, vorbim despre spiritul pragmatic, despre negoţ şi navigaţie – condiţia “sine qua non‘‘ a fiinţării sale milenare. Construită pe ape, Cetatea Lagunară n-ar fi putut rezista timpului fără această disponibilitate a locuitorilor ei de a străbate mările, cărăuşind pentru alte cetăţi ale Italiei şi Europei, dar şi descoperind lumile. Vocaţia neguţătorului şi a negociatorului a moştenit-o şi veneţianul zilelor noastre – parterul fiecărei case, al fiecărui palazzo (aproape) fiind deschis astăzi comerţului sau restauraţiei, atrăgându-l şi acaparându-l pe turistul grăbit.
In Jurnalul National din 6 februarie 2008
Veneţia - Consulat onorific
Pentru zece zile, Veneţia a devenit "Poarta de Est" a Europei, prin care cultura românească pătrunde spre inima continentului. Carnavalul 2008 are loc în cosmopolita cetate a dogilor, între 25 ianuarie şi 5 februarie, interesul publicului veneţian fiind îndreptat nu doar spre procesiunea măştilor, ci şi spre specacolul complex al artei plastice, muzicii, dansului, teatrului şi folclorului românesc.
Peste 150 de artişti din România şi-au demonstrat talentul în 40 de spectacole, pe scenă sau în plină stradă, uimind zecile de mii de turişti care umplu până la refuz spaţiile culturale şi străzile înguste ale Veneţiei. Duminică, "Marius Mihalache Band" a prezentat un concert mondial de rock-jazz, epatând publicul din Piaţa San Marco, reper încărcat de 1000 de ani de istorie carnavalescă. Aplauze au primit şi Căluşarii, fanfara Şavale, Teatrul Masca, Nicolas Simion Band – care au avut reprezentaţii în aceeaşi zi. Astă-seară, "carnavalul românesc" va continua "în forţă" cu parada Căluşarilor şi concertul formaţiei "Amadeus", invitată să închidă "Sensation Show" în Piaţa San Marco.
PARTENERIAT. Ministrul Ovidiu Silaghi a declarat pentru Jurnalul Naţional că primăria Veneţiei a solicitat României deschiderea unui consulat onorific în oraş, acesta urmând să fie cel de al doilea în regiunea Veneto. De asemenea, s-a discutat semnarea un parteneriat de participare permanentă a României la Carnaval şi o înţelegere de transformare a standului românesc la Bienala de la Veneţia în expoziţie permanentă a valorilor cultural-artistice româneşti, urmând să fie integrat în traseul turistic veneţian. "Acest lucru deschide o mare oportunitate pentru România, întrucât Veneţia e vizitată anual de 20 de milioane de turişti. Putem vorbi de un principiu al jocului de biliard, care poate însemna o promovare a României în faţa turiştilor care tranzitează anual Veneţia", apreciază Silaghi. În altă ordine de idei, prezenţa excepţională a culturii româneşti la ediţia de anul acesta a Carnavalului a făcut, pentru prima dată în ultimul timp, ca presa de scandal din peninsulă să-şi schimbe tonul faţă de România.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Peste 150 de artişti din România şi-au demonstrat talentul în 40 de spectacole, pe scenă sau în plină stradă, uimind zecile de mii de turişti care umplu până la refuz spaţiile culturale şi străzile înguste ale Veneţiei. Duminică, "Marius Mihalache Band" a prezentat un concert mondial de rock-jazz, epatând publicul din Piaţa San Marco, reper încărcat de 1000 de ani de istorie carnavalescă. Aplauze au primit şi Căluşarii, fanfara Şavale, Teatrul Masca, Nicolas Simion Band – care au avut reprezentaţii în aceeaşi zi. Astă-seară, "carnavalul românesc" va continua "în forţă" cu parada Căluşarilor şi concertul formaţiei "Amadeus", invitată să închidă "Sensation Show" în Piaţa San Marco.
PARTENERIAT. Ministrul Ovidiu Silaghi a declarat pentru Jurnalul Naţional că primăria Veneţiei a solicitat României deschiderea unui consulat onorific în oraş, acesta urmând să fie cel de al doilea în regiunea Veneto. De asemenea, s-a discutat semnarea un parteneriat de participare permanentă a României la Carnaval şi o înţelegere de transformare a standului românesc la Bienala de la Veneţia în expoziţie permanentă a valorilor cultural-artistice româneşti, urmând să fie integrat în traseul turistic veneţian. "Acest lucru deschide o mare oportunitate pentru România, întrucât Veneţia e vizitată anual de 20 de milioane de turişti. Putem vorbi de un principiu al jocului de biliard, care poate însemna o promovare a României în faţa turiştilor care tranzitează anual Veneţia", apreciază Silaghi. În altă ordine de idei, prezenţa excepţională a culturii româneşti la ediţia de anul acesta a Carnavalului a făcut, pentru prima dată în ultimul timp, ca presa de scandal din peninsulă să-şi schimbe tonul faţă de România.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Show românesc la Veneţia
“Veneţia sub umbrelă” ar putea fi titlul unui reportaj de duminică în cel mai invidiat, zilele acestea, loc de pe pământ.
Oraşul dogilor şi al gondolelor trăieşte sub ploaie aceeaşi cadenţată şi milenară bucurie a măştilor. Străzile sunt pline de lume, de bărbaţi “şăgalnici şi berbanţi” alături de “colombine” şi “madrine”. Aerul are parfum de sărbătoare, iar bucuria incită toate simţurile. Cele cinci simţuri celebrate la ediţia aceasta, cărora li se adaugă, “la mente”, gândul care le învăluie pe toate, sunt vedete în toate cele şase cartiere ale Cetăţii Lagunare. Prin toate porţile, Veneţia primeşte în zece zile de Carnaval aer proaspăt din Est, deschizând pentru prima dată accesul României culturale la ceremonii. România e invitat special, onorându-şi calitatea cu zeci de spectacole şi sute de artişti. “Prezenţa României la Carnaval – comenta directorul general pentru cultură al Primăriei venete, Luana Zanella – e semnificativă şi ne permite să cunoaştem o ţară, în ciuda tensiunilor şi dezbaterilor politice pe care le traversăm”.
Succesul actualei ediţii, având la bază o concepţie care se îndepărtează, oarecum, de linia tradiţională a Carnavalului veneţian, e întrevăzut deja de organizatori. Directorul artistic al Carnavalului, Marco Balich, a anunţat într-o conferinţă de presă că “Sensation” (numele generic al spectacolelor carnavaleşti din acest an) se va reîntoarce pe scenă la ediţia 2009. Programul artiştilor români la Carnaval continuă astăzi, 3 februarie, cu un concert Marius Mihalache Band, programat în Piaţa San Marco, la ora 20:30. La Pavilionul Italiei, din cadrul Bienalei veneţiene de artă, începând cu ora 22:30 şi până noaptea târziu, vor performa Nicolas Simion Band şi cunoscuţii DJ Vasile şi DJ Gojina. Înainte de aceste evenimente, însă, la amiază, în sediul Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia va avea loc o întâlnire a delegaţiei României cu oficialităţi veneţiene. Gazde şi oaspeţi se vor îndrepta apoi spre Pavilionul Italiei, având ca deschizător de drum, prin mulţime, Ansamblul “Căluşarii”, Fanfara Şavale, Teatrul Mascal, Shukar Collective, artişti plastici. Distanţa de 8 km va fi parcursă pe jos, într-o procesiune a artelor româneşti, traversând Veneţia de la Vest la Est, după ce ea însăşi a fost mai întâi, cum scrie presa locală, “invadată cultural”, de la Est la Vest.
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Oraşul dogilor şi al gondolelor trăieşte sub ploaie aceeaşi cadenţată şi milenară bucurie a măştilor. Străzile sunt pline de lume, de bărbaţi “şăgalnici şi berbanţi” alături de “colombine” şi “madrine”. Aerul are parfum de sărbătoare, iar bucuria incită toate simţurile. Cele cinci simţuri celebrate la ediţia aceasta, cărora li se adaugă, “la mente”, gândul care le învăluie pe toate, sunt vedete în toate cele şase cartiere ale Cetăţii Lagunare. Prin toate porţile, Veneţia primeşte în zece zile de Carnaval aer proaspăt din Est, deschizând pentru prima dată accesul României culturale la ceremonii. România e invitat special, onorându-şi calitatea cu zeci de spectacole şi sute de artişti. “Prezenţa României la Carnaval – comenta directorul general pentru cultură al Primăriei venete, Luana Zanella – e semnificativă şi ne permite să cunoaştem o ţară, în ciuda tensiunilor şi dezbaterilor politice pe care le traversăm”.
Succesul actualei ediţii, având la bază o concepţie care se îndepărtează, oarecum, de linia tradiţională a Carnavalului veneţian, e întrevăzut deja de organizatori. Directorul artistic al Carnavalului, Marco Balich, a anunţat într-o conferinţă de presă că “Sensation” (numele generic al spectacolelor carnavaleşti din acest an) se va reîntoarce pe scenă la ediţia 2009. Programul artiştilor români la Carnaval continuă astăzi, 3 februarie, cu un concert Marius Mihalache Band, programat în Piaţa San Marco, la ora 20:30. La Pavilionul Italiei, din cadrul Bienalei veneţiene de artă, începând cu ora 22:30 şi până noaptea târziu, vor performa Nicolas Simion Band şi cunoscuţii DJ Vasile şi DJ Gojina. Înainte de aceste evenimente, însă, la amiază, în sediul Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia va avea loc o întâlnire a delegaţiei României cu oficialităţi veneţiene. Gazde şi oaspeţi se vor îndrepta apoi spre Pavilionul Italiei, având ca deschizător de drum, prin mulţime, Ansamblul “Căluşarii”, Fanfara Şavale, Teatrul Mascal, Shukar Collective, artişti plastici. Distanţa de 8 km va fi parcursă pe jos, într-o procesiune a artelor româneşti, traversând Veneţia de la Vest la Est, după ce ea însăşi a fost mai întâi, cum scrie presa locală, “invadată cultural”, de la Est la Vest.
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Veneţia şi Mestre, cucerite de români
La Veneţia, România a triumfat miercuri şi joi, la Teatrul Goldoni, în Piaţa San Marco, la Pavilionul Bienalei. Mestre a programat, în "vinerea grasă”, un captivant spectacol, în tonuri şi culori româneşti.
După distracţiile destinate copiilor, între care şi cele cu păpuşi, care au avut loc în zilele din urmă, vineri la ora 17, în Piaţa Ferretto, evoluează Teatrul Masca. Este primul dintre cele două spectacole organizate pe "terra ferma” în cadrul Carnavalului "Sensation 2008” şi care face parte din seria de evenimente artistice propusă de artiştii români. Teatrul Masca este, azi, cea mai importantă formaţie de teatru acrobatic, gestual şi de măşti din Europa. Înfiinţat în 1990 şi condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, teatrul e compus din 20 de actori şi dansatori. Are la activ numeroase producţii originale, centrate pe infinite posibilităţi de expresie corporală, începând cu pantomima şi dansul acrobatic, şi a căpătat, în ultimi 10 ani, o recunoaştere internaţională.
O altă performanţă scenografica de excepţie va anima şi va colora Piaţa Ferretto în "marţea grasă”, la orele 18,30, când, tot în Piaţa Ferretto, vor evolua dansatorii români în "Jocul Căluşarilor ("Il gioco dei Calusari”), un dans spectaculos, de o mare complexitate tehnică, interpretat de trei grupuri divese de dansatori şi muzicieni, în total 50 de artişti, proveniţi din diverse regiuni ale României.
Gemeni... româno-italieni
Tot la Carnavalul de la Veneţia, la teatrulGiudecca, are loc în premieră italiană, coproducţia Teatrului Masca din Bucuresti cu Pantakin (Italia), "Gemenii”: spectacolul vorbit în română, italiană, franceză, spaniolă, face parte din programul Carnavalului. Astfel, commedia dell’arte devine un spectacol poliglot! "Doi gemeni veneţieni” de Goldoni se va transforma într-o canava multilingvistică, în ton cu aura internaţională a Carnavalului. Un "cutremur” de râs! Iar cele două reprezentaţii de vineri, la 17 si 20,30, vor fi urmate de cinci "replici”, sâmbătă, duminică şi luni. Natura interculturală a acestei producţii se încrie perfect în spectacolul internaţional al carnavalului.
Punţile către originea îndepărtată a creaţiei
"Romania, în toate simţurile şi toate simţurile în sărbătoare!” a intrat in linie dreaptă. După spectacolul orchestrei Philarmonia din Bucureşti, care a avut loc în Piaţa San Marco, luni, şi spectacolul de pantomimă "Visul” al lui Dan Puric, ţinut la Teatrul Goldoni, miercuri seara, joi România a fost protagonista principală la Pavilionul Bienalei din Veneţia. Concertul de muzică balcanică etno-electronică al lui Shukar Collective şi al Fanfarei Şavale, în Piaţa San Marco, au fost urmate de o paradă a actorilor şi dansatorilor Teatrului Masca, aceştia îndreptându-se prin mulţime şi cu mulţimea de turişti, spre Grădina Pavilionului…
Succesul obţinut joi de români a fost "prefaţat” de Conferinţa de presă organizată de Primăria Veneţiei la Telecom Future… Reţinem din declaraţiile dnei Luana Zanella, asesor cultural: ”Dacă Venetia este vitrina preţioasă a tuturor ambiţiilor înalte, care dă posibilitatea să înţelegem în ce stadiu se află arta mondială, Romania este mai mult: ea ne oferă posibilitatea să cunoaştem punţile care ne duc la originea îndepartată a creaţiilor sale artistice, la tradiţiile şi la folclorul său… Daca vrem o Europă cu adevărat puternică, unită, aşa cum se spune, trebuie să plecăm de la conştiinţa diferitelor culturi ale Europei…”
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
După distracţiile destinate copiilor, între care şi cele cu păpuşi, care au avut loc în zilele din urmă, vineri la ora 17, în Piaţa Ferretto, evoluează Teatrul Masca. Este primul dintre cele două spectacole organizate pe "terra ferma” în cadrul Carnavalului "Sensation 2008” şi care face parte din seria de evenimente artistice propusă de artiştii români. Teatrul Masca este, azi, cea mai importantă formaţie de teatru acrobatic, gestual şi de măşti din Europa. Înfiinţat în 1990 şi condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, teatrul e compus din 20 de actori şi dansatori. Are la activ numeroase producţii originale, centrate pe infinite posibilităţi de expresie corporală, începând cu pantomima şi dansul acrobatic, şi a căpătat, în ultimi 10 ani, o recunoaştere internaţională.
O altă performanţă scenografica de excepţie va anima şi va colora Piaţa Ferretto în "marţea grasă”, la orele 18,30, când, tot în Piaţa Ferretto, vor evolua dansatorii români în "Jocul Căluşarilor ("Il gioco dei Calusari”), un dans spectaculos, de o mare complexitate tehnică, interpretat de trei grupuri divese de dansatori şi muzicieni, în total 50 de artişti, proveniţi din diverse regiuni ale României.
Gemeni... româno-italieni
Tot la Carnavalul de la Veneţia, la teatrulGiudecca, are loc în premieră italiană, coproducţia Teatrului Masca din Bucuresti cu Pantakin (Italia), "Gemenii”: spectacolul vorbit în română, italiană, franceză, spaniolă, face parte din programul Carnavalului. Astfel, commedia dell’arte devine un spectacol poliglot! "Doi gemeni veneţieni” de Goldoni se va transforma într-o canava multilingvistică, în ton cu aura internaţională a Carnavalului. Un "cutremur” de râs! Iar cele două reprezentaţii de vineri, la 17 si 20,30, vor fi urmate de cinci "replici”, sâmbătă, duminică şi luni. Natura interculturală a acestei producţii se încrie perfect în spectacolul internaţional al carnavalului.
Punţile către originea îndepărtată a creaţiei
"Romania, în toate simţurile şi toate simţurile în sărbătoare!” a intrat in linie dreaptă. După spectacolul orchestrei Philarmonia din Bucureşti, care a avut loc în Piaţa San Marco, luni, şi spectacolul de pantomimă "Visul” al lui Dan Puric, ţinut la Teatrul Goldoni, miercuri seara, joi România a fost protagonista principală la Pavilionul Bienalei din Veneţia. Concertul de muzică balcanică etno-electronică al lui Shukar Collective şi al Fanfarei Şavale, în Piaţa San Marco, au fost urmate de o paradă a actorilor şi dansatorilor Teatrului Masca, aceştia îndreptându-se prin mulţime şi cu mulţimea de turişti, spre Grădina Pavilionului…
Succesul obţinut joi de români a fost "prefaţat” de Conferinţa de presă organizată de Primăria Veneţiei la Telecom Future… Reţinem din declaraţiile dnei Luana Zanella, asesor cultural: ”Dacă Venetia este vitrina preţioasă a tuturor ambiţiilor înalte, care dă posibilitatea să înţelegem în ce stadiu se află arta mondială, Romania este mai mult: ea ne oferă posibilitatea să cunoaştem punţile care ne duc la originea îndepartată a creaţiilor sale artistice, la tradiţiile şi la folclorul său… Daca vrem o Europă cu adevărat puternică, unită, aşa cum se spune, trebuie să plecăm de la conştiinţa diferitelor culturi ale Europei…”
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Noutăţi veneţiene
După ce au început anul 2008 în acordurile Fanfarei Şavale, veneţienii au prins gust pentru acest gen de muzică tipic balcanic. “Geamparaua”, “Hărăpeasca” şi sârbele interpretate de instrumentiştii din satul ieşean Zece Prăjini s-au auzit din nou, miercuri, 30 ianuarie, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” şi apoi în Campo Santa Fosca (acolo unde se află şi standul unde se distribuie materiale promoţionale despre România).
Aseară târziu – ora 22:00, ora României – la Teatrul Goldoni a avut loc spectacolul “Vis” al inegalabilului artist român Dan Puric (vom reveni cu amănunte despre eveniment). Astăzi, 31 ianaurie, la ora 11:00, actorul va participa la o conferinţă de presă organizată de Primăria Veneţiei (la Centrul de presă al Carnavalului), conferinţă care are ca temă participarea României ca invitat de onoare la festival. Va coordona conferinţa de presă dna Luana Zanella, asesor pentru cultură, şi vor participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ai Ministerului Turismului şi ai Institutului Cultural Român.
In Jurnalul National din 31 ianuarie 2008
Aseară târziu – ora 22:00, ora României – la Teatrul Goldoni a avut loc spectacolul “Vis” al inegalabilului artist român Dan Puric (vom reveni cu amănunte despre eveniment). Astăzi, 31 ianaurie, la ora 11:00, actorul va participa la o conferinţă de presă organizată de Primăria Veneţiei (la Centrul de presă al Carnavalului), conferinţă care are ca temă participarea României ca invitat de onoare la festival. Va coordona conferinţa de presă dna Luana Zanella, asesor pentru cultură, şi vor participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ai Ministerului Turismului şi ai Institutului Cultural Român.
In Jurnalul National din 31 ianuarie 2008
Imnul României, cântat în Piaţa San Marco
Prezenţa României la ediţia 2008 a Carnavalului de la Veneţia – “Sensation”, pentru prima dată în calitate de invitat de onoare, a continuat luni seara în Piaţa San Marco, cu concertul orchestrei de cameră “Philarmonia”, dirijată de Nicolae Iliescu. Prezentatorii italieni ai spectacolului au subliniat importanţa participării culturale a României, a noului “sens” pe care ea îl aduce în acest an celei mai prstigioase manifestări artistice a Veneţiei, invitând pe toţi românii prezenţi în Piaţa San Marco să cânte, în deschidere, imnul naţional al României. Programul orchestrei “Philarmonia” a cuprins atât piese din repertoriul clasic (Vivaldi, Corelli, Mozart, Ceaikovski, valsuri), cât piese enesciene şi creaţii de factură modernă. Astă-seară, la ora 21:00, actorul Dan Puric va prezenta la Teatrul Goldoni spectacolul de teatru-pantomimă “Vis”, în vreme ce fanfara “Şavale” va cânta la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică “Nicolae Iorga”, după care va coborî în stradă, concertul continuând, pentru veneţieni şi turişti, în Campo Santa Fosca.
In Jurnalul National, 30 ianuarie 2008
In Jurnalul National, 30 ianuarie 2008
luni, 28 ianuarie 2008
De Carnaval, Veneţia simte româneşte
Pentru zece zile, Cetatea Lagunară are obrazul ascuns sub mască. E Carnaval. E bucurie. E... senzaţie. Mai multe senzaţii! Căci toate simţurile sunt în alertă. E festivalul simţurilor!
Veneţia este a turiştilor. Apoi, a vânzătorilor ambulanţi: negustori "din lagună" care-şi aduc salatele cultivate pe Insula Erasmo, napolitani care vând "piati tipici" şi neguţători ilegali de rasă africană. Sunt apoi veneţienii. Care-şi văd de treburile lor zilnice, fără a se amesteca în mulţimea de cască-gură. Printre ei, aproape fără să se observe că nu au "buletin de... Veneţia" (apropo, de câteva zile, pe Canal Grande, s-a inaugurat o nouă linie de vaporetto, destinată numai localnicilor, pentru a nu mai fi atraşi în "turbionul" turiştilor), sunt cei câţiva români care lucrează la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică "Nicolae Iorga". Adică, la Palazzo Correr. Adică, la "Casa di Romania". S-au adaptat atât de bine locului, încât, în corespondenţele noastre, semnează simplu: "Veneţienii". Puţină lume ştie că, de fapt, ceea ce se întâmplă astăzi în Lagună, prezenţa României ca invitat de onoare al Carnavalului, li se datorează în bună măsură. Au prezentat Primăriei Veneţiei încă din luna august a anului trecut ideea de a aduce în Cetatea Dogilor, în cel mai mediatizat festival al lumii, arta şi artiştii români. A fost o coincidenţă mai mult decât fericită aceea că Primăria oraşului lagunar a decis să iniţieze un nou proiect, care vizează invitarea, în fiecare an, a câte unei ţări, ca oaspete de onoare, iar România să inaugureze această serie.
După ce vineri, 25 ianuarie, a fost vernisată Expoziţia "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, unul dintre membrii Institutului a fost invitat să reprezinte ţara noastră în "cortegiul istoric" de duminică (paradă a costumelor şi măştilor, care precede întotdeauna "Zborul îngerului").
VIVALDI ŞI ENESCU. Chiar dacă începutul a fost mai lent, Carnavalul veneţian "al românilor" a ajuns să se vadă, să se audă şi în stradă, acolo unde mulţimea turiştilor devorează, practic, orice ofertă culturală. Concertul orchestrei de cameră "Philarmonia" din Bucureşti – amânat de sâmbătă, când primăria Veneţiei a decretat o zi de doliu citadin în memoria a doi muncitori decedaţi în portul Marghera – a fost susţinut luni seara, pe scena în formă de calotă, amenajată în Piaţa San Marco. Aflaţi la prima lor prezenţă în cetatea lagunară, muzicienii români au încântat audienţa. Poate şi pentru că repertoriul lor a fost adaptat locului şi momentului. Repertoriul a cuprins şi câteva piese celebre din creaţia compozitorului Antonio Vivaldi, veneţian prin naştere şi educaţie, supranumit de concitadinii săi şi "Preotul roşu" ("Il Prete Rosso"), datorită faptului că, înainte de a fi muzician, îmbrăcase haina preoţiei şi... avea o claie de păr roşu. Au fost interpretate, de asemenea, piese muzicale de Corelli, Mozart, Respighi. Nu a lipsit nici creaţia lui George Enescu, acordurile muzicii sale învăluind, încet, în noapte, Piaţa San Marco şi întreaga cetate.
In Jurnalul National, 29 ianuarie 2008
Veneţia este a turiştilor. Apoi, a vânzătorilor ambulanţi: negustori "din lagună" care-şi aduc salatele cultivate pe Insula Erasmo, napolitani care vând "piati tipici" şi neguţători ilegali de rasă africană. Sunt apoi veneţienii. Care-şi văd de treburile lor zilnice, fără a se amesteca în mulţimea de cască-gură. Printre ei, aproape fără să se observe că nu au "buletin de... Veneţia" (apropo, de câteva zile, pe Canal Grande, s-a inaugurat o nouă linie de vaporetto, destinată numai localnicilor, pentru a nu mai fi atraşi în "turbionul" turiştilor), sunt cei câţiva români care lucrează la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică "Nicolae Iorga". Adică, la Palazzo Correr. Adică, la "Casa di Romania". S-au adaptat atât de bine locului, încât, în corespondenţele noastre, semnează simplu: "Veneţienii". Puţină lume ştie că, de fapt, ceea ce se întâmplă astăzi în Lagună, prezenţa României ca invitat de onoare al Carnavalului, li se datorează în bună măsură. Au prezentat Primăriei Veneţiei încă din luna august a anului trecut ideea de a aduce în Cetatea Dogilor, în cel mai mediatizat festival al lumii, arta şi artiştii români. A fost o coincidenţă mai mult decât fericită aceea că Primăria oraşului lagunar a decis să iniţieze un nou proiect, care vizează invitarea, în fiecare an, a câte unei ţări, ca oaspete de onoare, iar România să inaugureze această serie.
După ce vineri, 25 ianuarie, a fost vernisată Expoziţia "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, unul dintre membrii Institutului a fost invitat să reprezinte ţara noastră în "cortegiul istoric" de duminică (paradă a costumelor şi măştilor, care precede întotdeauna "Zborul îngerului").
VIVALDI ŞI ENESCU. Chiar dacă începutul a fost mai lent, Carnavalul veneţian "al românilor" a ajuns să se vadă, să se audă şi în stradă, acolo unde mulţimea turiştilor devorează, practic, orice ofertă culturală. Concertul orchestrei de cameră "Philarmonia" din Bucureşti – amânat de sâmbătă, când primăria Veneţiei a decretat o zi de doliu citadin în memoria a doi muncitori decedaţi în portul Marghera – a fost susţinut luni seara, pe scena în formă de calotă, amenajată în Piaţa San Marco. Aflaţi la prima lor prezenţă în cetatea lagunară, muzicienii români au încântat audienţa. Poate şi pentru că repertoriul lor a fost adaptat locului şi momentului. Repertoriul a cuprins şi câteva piese celebre din creaţia compozitorului Antonio Vivaldi, veneţian prin naştere şi educaţie, supranumit de concitadinii săi şi "Preotul roşu" ("Il Prete Rosso"), datorită faptului că, înainte de a fi muzician, îmbrăcase haina preoţiei şi... avea o claie de păr roşu. Au fost interpretate, de asemenea, piese muzicale de Corelli, Mozart, Respighi. Nu a lipsit nici creaţia lui George Enescu, acordurile muzicii sale învăluind, încet, în noapte, Piaţa San Marco şi întreaga cetate.
In Jurnalul National, 29 ianuarie 2008
duminică, 27 ianuarie 2008
Matriţe culturale româneşti, la Veneţia
Cele mai simple vase cunoscute în istoria umanităţii pleacă de la două elemente primordiale: apa şi lutul. Această alianţă născătoare de civilizaţii, aceste matriţe culturale au, pe teritoriul României, o geografie aparte. De la Cucuteni la Oboga şi de la Criş la Marginea, românul a fost şi încă mai este olar. Vorbind despre începuturile culturii noastre, putem, astfel, stabili un traseu inedit, cu ajutorul pieselor de ceramică. Una din hărţile sale virtuale se află, acum, la Veneţia, unde România este invitat de onoare al Carnavalului 2008.
Expoziţia “Apa şi lutul”, organizată de Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, a deschis seria participării României la acest tradiţional şi prestigios eveniment european. După cum ne informează doamna dr Monica Joiţa, director A.I. al Institutului, “expoziţia conţine exemplificări ale diferitelor tehnici de lucru, ale ornamentelor şi semnificaţiei acestora, ale tipologiei formale a ceramicii româneşti. Accentul este pus pe utilizarea vaselor şi a figurinelor de ceramică în ritualurile legate de vârstele omului şi, mai ales, în ritualurile funerare”. Astfel, remarca Monica Joiţa, sediul Institutului “s-a transformat într-o reconstituire creatoare a unui ambient românesc”. Interesantă provocare pentru italieni, invitaţi să cunoască de aproape şi mai profund cultura celor pe care, uneori, sunt înclinaţi să-i judece cu jumătate de măsură!
De altfel, într-un interviu publicat, duminică, de portalul Hotnews.ro, responsabilul artistic şi tehnic al Carnavalului, Calogero Lo Giudice, apreciază că Primăria Veneţiei a dorit, prin invitarea României, să promoveze o politică de deschidere internaţională, în special spre Europa de Est. “Am vrut, spune Calogero, să redescoperim cultura acestor ţări şi, nu în ultimul rând, să răspundem la campania de dezinformare mediatică ce a avut loc în Italia, în ultimul timp, când au fost accentuate episoade de cronică neagră legate de români”.
Expoziţia “Apa şi lutul” a fost prezentată publicului veneţian şi turiştilor de dr Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, şi de cercetătorii şi muzeografii Corina Mihăescu şi Aurelia Tudor. După vernisaj, au avut loc demonstraţii practice de olărit, susţinute de meşterul popular Cornel Sitar. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică ne-a transmis că, tot la 25 ianuarie, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa acestui aşezământ cultural, a luat fiinţă un stand românesc, gata să ofere participanţilor la cea mai mare sărbătoare a Veneţiei materiale promoţionale achiziţionate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de către Institutul Cultural Român, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Luni, 28 ianuarie, la ora 18:00, pe scena din Piaţa San Marco – la amenajarea căreia a participat şi România – va avea loc concertul orchestrei de cameră “Philarmonia” din Bucureşti.
In Jurnalul National, online, 28 ianuarie 2008
Expoziţia “Apa şi lutul”, organizată de Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, în saloanele Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, a deschis seria participării României la acest tradiţional şi prestigios eveniment european. După cum ne informează doamna dr Monica Joiţa, director A.I. al Institutului, “expoziţia conţine exemplificări ale diferitelor tehnici de lucru, ale ornamentelor şi semnificaţiei acestora, ale tipologiei formale a ceramicii româneşti. Accentul este pus pe utilizarea vaselor şi a figurinelor de ceramică în ritualurile legate de vârstele omului şi, mai ales, în ritualurile funerare”. Astfel, remarca Monica Joiţa, sediul Institutului “s-a transformat într-o reconstituire creatoare a unui ambient românesc”. Interesantă provocare pentru italieni, invitaţi să cunoască de aproape şi mai profund cultura celor pe care, uneori, sunt înclinaţi să-i judece cu jumătate de măsură!
De altfel, într-un interviu publicat, duminică, de portalul Hotnews.ro, responsabilul artistic şi tehnic al Carnavalului, Calogero Lo Giudice, apreciază că Primăria Veneţiei a dorit, prin invitarea României, să promoveze o politică de deschidere internaţională, în special spre Europa de Est. “Am vrut, spune Calogero, să redescoperim cultura acestor ţări şi, nu în ultimul rând, să răspundem la campania de dezinformare mediatică ce a avut loc în Italia, în ultimul timp, când au fost accentuate episoade de cronică neagră legate de români”.
Expoziţia “Apa şi lutul” a fost prezentată publicului veneţian şi turiştilor de dr Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, şi de cercetătorii şi muzeografii Corina Mihăescu şi Aurelia Tudor. După vernisaj, au avut loc demonstraţii practice de olărit, susţinute de meşterul popular Cornel Sitar. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică ne-a transmis că, tot la 25 ianuarie, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa acestui aşezământ cultural, a luat fiinţă un stand românesc, gata să ofere participanţilor la cea mai mare sărbătoare a Veneţiei materiale promoţionale achiziţionate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de către Institutul Cultural Român, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Luni, 28 ianuarie, la ora 18:00, pe scena din Piaţa San Marco – la amenajarea căreia a participat şi România – va avea loc concertul orchestrei de cameră “Philarmonia” din Bucureşti.
In Jurnalul National, online, 28 ianuarie 2008
Legenda Mariilor
Carnavalul se deschide, tradiţional cu defilarea Mariilor. Ele sunt şapte femei care amintesc legenda celor şapte neveste veneţiene răpite acum 1.000 de ani de piraţi, cu tot cu lăzile lor de zestre. Întâmplarea a stârnit furia bărbaţilor veneţieni care, după o luptă îndârjită, au reuşit să pună hoţii pe fugă, recuperând femeile şi cuferele lor. Pentru a rememora evenimentul, o dată pe an, şapte fete fără zestre erau împodobite şi purtate prin oraş, în admiraţia veneţienilor. Desemnarea lor, dintre cele mai sărace şi mai frumoase veneţiene, era un spectacol la care participa însuşi dogele, care, însoţit de episcop, venea în gondolă de la San Marco până la Santa Maria Formosa pentru a saluta mulţimea. Astăzi, locul Mariilor sărace a fost luat de fete participante la concursurile de Miss. “La Madrina” Carnavalului de anul acesta, care îşi va face apariţia la procesiunea Mariilor, va fi cunoscuta actriţă italiană Ornella Mutti(foto). Ea va anima, pentru a doua oară, manifestările din deschidere, după succesul înregistrat la ediţia din 1998 a carnavalului.
In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008
In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008
Veneţia cu mască tristă
O zi de doliu citadin amână cu 24 de ore deschiderea Carnavalului. Muzicienii români ai orchestrei “Philarmonia” din Bucureşti vor evolua abia luni, la ora 18:00, în Piaţa San Marco.
Deschiderea tradiţională a Carnavalului de la Veneţia s-a amânat cu o zi. Doi muncitori portuari au murit în timpul unor reparaţii de rutină, iar municipalitatea, de comun acord cu episcopul de Veneţia, a decis decretarea, începând de sâmbătă dimineaţă, a 24 de ore de doliu citadin. Ziarele veneţiene amintesc, în context, de influenţa sindicatelor în viaţa Serenissimei, ceea ce face ca multe decizii să poarte amprenta puternicelor confederaţii, într-o ţară care n-a glumit niciodată cu socialismul. Să ne gândim, totuşi, că, prin contrast, acum 300 de ani, dorinţa nestăvilită de distracţie a veneţienilor a determinat autorităţile să ascundă mulţimii moartea dogelui, survenită în timpul unui carnaval...
Aşadar, primul mare eveniment al carnavalului veneţian de anul acesta, procesiunea Mariilor, se mută duminică, cu actriţa Ornella Mutti cap de serie numărul unu. La prânz, va avea loc al doilea eveniment spectacular al zilei, Zborul Îngerului, precedat de cortegiul personajelor istorice veneţiene. Celebrele sportive italiene care au incarnat, până acum, îngerul zburând din vârful Campanillei până în Piaţeta San Marco – unde erau primite de doge, de măşti şi de cască-gură –, vor fi înlocuite anul acesta de acrobaţi profesionişti. Un înger, mai mulţi îngeri...
ROMÂNIA MAI STĂ O ZI. Şi prezenţa României la Carnaval suportă modificări. După ce, vineri, în prima zi, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a patronat, la sediul său, din Palazzo Correr, vernisarea expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, urmată de demonstraţii ale unor meşteri olari, sâmbătă, orchestra românească de cameră “Philarmonia” a fost obligată, din cauza doliului citadin, să-şi suspende reprezentaţia programată la ora 20:00 în Piaţa San Marco. Muzicienii “Philarmoniei” vor putea fi, însă, ascultaţi luni, în acelaşi loc, de la ora 18:00. Reamintim că, anul acesta, România este invitat de onoare la Veneţia şi că în perioada Carnavalului (25 ianuarie-5 februarie) 150 de artişti vor evolua în 40 de spectacole puse sub genericul “România, în toate simţurile, şi toate simţurile, în sărbătoare!”...
In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008
Deschiderea tradiţională a Carnavalului de la Veneţia s-a amânat cu o zi. Doi muncitori portuari au murit în timpul unor reparaţii de rutină, iar municipalitatea, de comun acord cu episcopul de Veneţia, a decis decretarea, începând de sâmbătă dimineaţă, a 24 de ore de doliu citadin. Ziarele veneţiene amintesc, în context, de influenţa sindicatelor în viaţa Serenissimei, ceea ce face ca multe decizii să poarte amprenta puternicelor confederaţii, într-o ţară care n-a glumit niciodată cu socialismul. Să ne gândim, totuşi, că, prin contrast, acum 300 de ani, dorinţa nestăvilită de distracţie a veneţienilor a determinat autorităţile să ascundă mulţimii moartea dogelui, survenită în timpul unui carnaval...
Aşadar, primul mare eveniment al carnavalului veneţian de anul acesta, procesiunea Mariilor, se mută duminică, cu actriţa Ornella Mutti cap de serie numărul unu. La prânz, va avea loc al doilea eveniment spectacular al zilei, Zborul Îngerului, precedat de cortegiul personajelor istorice veneţiene. Celebrele sportive italiene care au incarnat, până acum, îngerul zburând din vârful Campanillei până în Piaţeta San Marco – unde erau primite de doge, de măşti şi de cască-gură –, vor fi înlocuite anul acesta de acrobaţi profesionişti. Un înger, mai mulţi îngeri...
ROMÂNIA MAI STĂ O ZI. Şi prezenţa României la Carnaval suportă modificări. După ce, vineri, în prima zi, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a patronat, la sediul său, din Palazzo Correr, vernisarea expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, urmată de demonstraţii ale unor meşteri olari, sâmbătă, orchestra românească de cameră “Philarmonia” a fost obligată, din cauza doliului citadin, să-şi suspende reprezentaţia programată la ora 20:00 în Piaţa San Marco. Muzicienii “Philarmoniei” vor putea fi, însă, ascultaţi luni, în acelaşi loc, de la ora 18:00. Reamintim că, anul acesta, România este invitat de onoare la Veneţia şi că în perioada Carnavalului (25 ianuarie-5 februarie) 150 de artişti vor evolua în 40 de spectacole puse sub genericul “România, în toate simţurile, şi toate simţurile, în sărbătoare!”...
In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008
Week-end la Veneţia
Plecaţi în week-end la Veneţia? Atunci e bine să cunoaşteţi câteva repere culturale ale Cetăţii lagunare, în Carnaval.
Sâmbătă, “gândul” este “vedeta” festivalului. În Piaţa San Marco va avea loc “Cortegiul Mariilor”, conform unei vechi tradiţii veneţiene. Regina zilei va fi nimeni alta decât frumoasa actriţă Ornella Mutti. Să trecem în revistă şi “cele cinci simţuri” – vă reamintim că aceasta este tema Carnavalului 2008.
“Auzul” – la Pavilionul Italiei, va avea loc spectacolul de divertisment care deschide “Carnavalul” – “Sensation opening party”.
“Văzul” – pe Podul Rialto, spectacolul de rock alternativ “La notte della tempesta”.
“Gustul” – pe Via Nova, stand gastronomic. Majoritatea localurilor din Cannaregio servesc un meniu special creat pentru acest carnaval.
“Simşul tactil” – la Venice Jazz Club, are loc “Maschera Farsa Folia”, o demonstraţie a unor cunoscuţi meşteri de măşti. Totodată, la Teatrul La Fenice, se va juca “La rondine”, comedie lirică de Puccini.
România, invitatul de onoare din acest an, va încheia seara cu un concert în Piaţa San Marco, susţinut de Orchestra de cameră “Filarmonia”.
Duminică, 27 ianuarie, ţara noastră nu va fi prezentă cu activităţi culturale speciale, în schimb turiştii care se vor afla în Piaţa San Marco vor putea urmări, în cadrul proiectului “Gândul”, mai întâi Cortegiul istoric al Dogelui, apoi Zborul îngerului şi spectacolele de prezentare a Carnavalului istoric: “Sensation fantasy” şi “Tesoro”.
“Auzul” în cartierul Castello spectacol de muzică celtică.
“Văzul” în cartierul Cannaregio, sunteţi invitaţi la o sărbătoare veneţiană cu itinerarii gastronomice.
“Simţul tactil” în cartierul Dorsoduro, spectacolul de divertisment “Carnaval pe întineric”, iar la sala Junghans, “Arllecchino – Commedia dell’Arte”.
In Jurnalul Naţional, online, 25 ianuarie 2008
Sâmbătă, “gândul” este “vedeta” festivalului. În Piaţa San Marco va avea loc “Cortegiul Mariilor”, conform unei vechi tradiţii veneţiene. Regina zilei va fi nimeni alta decât frumoasa actriţă Ornella Mutti. Să trecem în revistă şi “cele cinci simţuri” – vă reamintim că aceasta este tema Carnavalului 2008.
“Auzul” – la Pavilionul Italiei, va avea loc spectacolul de divertisment care deschide “Carnavalul” – “Sensation opening party”.
“Văzul” – pe Podul Rialto, spectacolul de rock alternativ “La notte della tempesta”.
“Gustul” – pe Via Nova, stand gastronomic. Majoritatea localurilor din Cannaregio servesc un meniu special creat pentru acest carnaval.
“Simşul tactil” – la Venice Jazz Club, are loc “Maschera Farsa Folia”, o demonstraţie a unor cunoscuţi meşteri de măşti. Totodată, la Teatrul La Fenice, se va juca “La rondine”, comedie lirică de Puccini.
România, invitatul de onoare din acest an, va încheia seara cu un concert în Piaţa San Marco, susţinut de Orchestra de cameră “Filarmonia”.
Duminică, 27 ianuarie, ţara noastră nu va fi prezentă cu activităţi culturale speciale, în schimb turiştii care se vor afla în Piaţa San Marco vor putea urmări, în cadrul proiectului “Gândul”, mai întâi Cortegiul istoric al Dogelui, apoi Zborul îngerului şi spectacolele de prezentare a Carnavalului istoric: “Sensation fantasy” şi “Tesoro”.
“Auzul” în cartierul Castello spectacol de muzică celtică.
“Văzul” în cartierul Cannaregio, sunteţi invitaţi la o sărbătoare veneţiană cu itinerarii gastronomice.
“Simţul tactil” în cartierul Dorsoduro, spectacolul de divertisment “Carnaval pe întineric”, iar la sala Junghans, “Arllecchino – Commedia dell’Arte”.
In Jurnalul Naţional, online, 25 ianuarie 2008
joi, 24 ianuarie 2008
Carnavalul veneţian – revelaţia simţurilor
Ce-ar însemna iernile Veneţiei fără Carnaval? Fără exuberanţa milioanelor de turişti cu chipul ascuns de o “maschera”...? Fără amintirea flirturilor (ne)permise, la umbra Campanillei? Fără “dolci carnavaleschi”, pregătite aici după reţete vechi de secole?
Se-apropie februarie, iar Veneţia e, ca de fiecare dată în ultima mie de ani, asaltată de măşti. Fiecare “sestriere” (cartier al cetăţii lagunare) corespunde, în acest an, unuia dintre cele cinci simţuri, cel de-al şaselea cartier reprezentând “creierul”. Bineînţeles, “simţurile” vor fi răscolite încă din prima zi a Carnavalului 25 ianuarie, când, conform tradiţiei, va avea loc “Zborul îngerului”, eveniment spectaculos prin sunet şi mişcare. Dar ce urmează după aceea?
Degetele, nasul, gura
În Dorsoduro se va celebra... simţul tactil. Proiectul “Carnavale al buio” presupune, spun organizatorii festivalului, “un dialog în beznă”, dedicat percepţiei senzoriale a tuturor elementelor carnavaleşti. Împreună cu Institutul italian pentru orbi, a fost conceput un traseu aflat complet în întuneric, cu elemente de identificare senzorială, traseu prin care grupurile de vizitatori vor fi conduse de un ghid orb. Se aşteaptă să se atingă un record mondial în ceea ce priveşte distanţa şi numărul de turişti ghidaţi de un nevăzător. (Proiectul va avea şi o altă aplicaţie, în Santa Margherita.)
Simţul olfactiv va fi sărbătorit în cartierul Santa Croce (în Campo San Giacomo all’Orio). La premiera naţională a spectacolului “Incontri”, protagoniştii vor purta cădelniţe în care vor arde esenţe rare. Parfumurile vor însoţi spectacolul de muzică, dans, foc şi circ, învăluind asistenţa.
În Cannaregio se va celebra gustul. În colaborare cu restauratorii din zonă, se va organiza un parcurs carnavalesc pornind de la meniuri, vin şi demonstraţii culinare. Turiştii sunt aşteptaţi pe Fondamenta Cannaregio – Ponte delle Guglie, dar şi în Campo Santi Apostoli.
Urechile şi ochii
Auzul este “protagonistul” proiectului “Venezia Porta dell’Est”. În Pavilionul Bienalei, ca şi în grădina acestuia şi pe Via Garibaldi, vor răsuna ritmurile... Estului. Peste 150 de muzicieni şi 46 de ore de spectacol ne promit organizatorii Carnavalului. Muzică vie, antrenantă, ritmuri populare, etno-folk, etno-rock, muzică ambientală şi spectacole de lumini. Printre cei pe care vizitatorii Serenissimei îi vor putea auzi se numără şi românii. Shukar Collective, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Amadeus, Nicolas Simion Band sunt doar o parte dintre cei care vor reprezenta ţara noastră la ediţia 2008 a Carnavalului.
În San Polo, la lampadarul lui Jacopo Foggini, în Campo Bella Vienna va avea loc o serie de serate muzicale. Şi tot acolo se va organiza carnavalul copiilor, cu un patinoar “vegheat” de un proiector în formă de ochi. Vor avea loc seri de animaţie şi concursuri de pictură dedicate celor mici.
Creierul
În fine, creierul, centrul tuturor simţurilor, va fi celebrat chiar în locul considerat a fi “centrul senzorial al Veneţiei”, în San Marco. Chiar şi scena festivalului încearcă să inducă ideea că ne aflăm în “creierul” Carnavalului: o uriaşă calotă amenajată în stil pop îi aşteaptă pe artişti să urce şi să încânte asistenţa. Va fi, fireşte, aşa cum anunţă organizatorii, “Sensation Show”.
“Dacă doreşti să cauţi un cuvânt care să substituie «muzica», te poţi gândi numai la Veneţia”
Friedrich Nietzsche, filosof
“Veneţia care moare, Veneţia care suspină pe mare,/dulcea obsesie a ultimelor sale zile triste, Veneţia vândută turiştilor/ care o caută la mijlocul lumii, între Europa şi Orient,/ şi o găsesc veghind mările, în fumul serii, în portul Marghera”
Francesco Guccini, poet
Frittela veneziana
Considerată “dolce nazionale della Repubblica Serenissima”, nu e, la prima vedere, decât o gogoaşă ceva mai răsărită, tăvălită prin zahăr. Totuşi, “frittella veneziana” – pe care o poţi gusta nu doar la Veneţia, ci în tot teritoriul veneto-friulan, până la porţile oraşului Milano, are o istorie glorioasă în spate, fiind “atestată” încă din primii ani ai secolului al XVII-lea, când “fritoleri” (cei care preparau aceste gogoşi tradiţionale) s-au constituit într-o asociaţie profesională, numai membrii asociaţiei având dreptul să o prepare în scopul comercializării. Această corporaţie a rămas activă până la căderea Republicii lagunare. Istoricii povestesc că “fritoleri” pregăteau “frittella veneziana” din ouă, făină, zahăr, stafide şi muguri de pin. Frământau aluatul pe mese lungi de lemn. Făceau apoi între palme mici sfere, pe care le frigeau în ulei, grăsime de porc sau unt. În întreaga regiune Veneto se pregătesc gogoşi, după diferite reţete, cele mai rafinate fiind cele care conţin în aluat şi bucăţele de fructe uscate. Preparatul a devenit atât de popular, încât a “contagiat” şi alte culturi. Astfel, evreii veneţieni pregăteau şi ei “fritoa”, cu ocazia sărbătorii Purimului.
In Jurnalul Naţional, Jurnalul de bucătărie, 23 ianuarie 2008
Se-apropie februarie, iar Veneţia e, ca de fiecare dată în ultima mie de ani, asaltată de măşti. Fiecare “sestriere” (cartier al cetăţii lagunare) corespunde, în acest an, unuia dintre cele cinci simţuri, cel de-al şaselea cartier reprezentând “creierul”. Bineînţeles, “simţurile” vor fi răscolite încă din prima zi a Carnavalului 25 ianuarie, când, conform tradiţiei, va avea loc “Zborul îngerului”, eveniment spectaculos prin sunet şi mişcare. Dar ce urmează după aceea?
Degetele, nasul, gura
În Dorsoduro se va celebra... simţul tactil. Proiectul “Carnavale al buio” presupune, spun organizatorii festivalului, “un dialog în beznă”, dedicat percepţiei senzoriale a tuturor elementelor carnavaleşti. Împreună cu Institutul italian pentru orbi, a fost conceput un traseu aflat complet în întuneric, cu elemente de identificare senzorială, traseu prin care grupurile de vizitatori vor fi conduse de un ghid orb. Se aşteaptă să se atingă un record mondial în ceea ce priveşte distanţa şi numărul de turişti ghidaţi de un nevăzător. (Proiectul va avea şi o altă aplicaţie, în Santa Margherita.)
Simţul olfactiv va fi sărbătorit în cartierul Santa Croce (în Campo San Giacomo all’Orio). La premiera naţională a spectacolului “Incontri”, protagoniştii vor purta cădelniţe în care vor arde esenţe rare. Parfumurile vor însoţi spectacolul de muzică, dans, foc şi circ, învăluind asistenţa.
În Cannaregio se va celebra gustul. În colaborare cu restauratorii din zonă, se va organiza un parcurs carnavalesc pornind de la meniuri, vin şi demonstraţii culinare. Turiştii sunt aşteptaţi pe Fondamenta Cannaregio – Ponte delle Guglie, dar şi în Campo Santi Apostoli.
Urechile şi ochii
Auzul este “protagonistul” proiectului “Venezia Porta dell’Est”. În Pavilionul Bienalei, ca şi în grădina acestuia şi pe Via Garibaldi, vor răsuna ritmurile... Estului. Peste 150 de muzicieni şi 46 de ore de spectacol ne promit organizatorii Carnavalului. Muzică vie, antrenantă, ritmuri populare, etno-folk, etno-rock, muzică ambientală şi spectacole de lumini. Printre cei pe care vizitatorii Serenissimei îi vor putea auzi se numără şi românii. Shukar Collective, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Amadeus, Nicolas Simion Band sunt doar o parte dintre cei care vor reprezenta ţara noastră la ediţia 2008 a Carnavalului.
În San Polo, la lampadarul lui Jacopo Foggini, în Campo Bella Vienna va avea loc o serie de serate muzicale. Şi tot acolo se va organiza carnavalul copiilor, cu un patinoar “vegheat” de un proiector în formă de ochi. Vor avea loc seri de animaţie şi concursuri de pictură dedicate celor mici.
Creierul
În fine, creierul, centrul tuturor simţurilor, va fi celebrat chiar în locul considerat a fi “centrul senzorial al Veneţiei”, în San Marco. Chiar şi scena festivalului încearcă să inducă ideea că ne aflăm în “creierul” Carnavalului: o uriaşă calotă amenajată în stil pop îi aşteaptă pe artişti să urce şi să încânte asistenţa. Va fi, fireşte, aşa cum anunţă organizatorii, “Sensation Show”.
“Dacă doreşti să cauţi un cuvânt care să substituie «muzica», te poţi gândi numai la Veneţia”
Friedrich Nietzsche, filosof
“Veneţia care moare, Veneţia care suspină pe mare,/dulcea obsesie a ultimelor sale zile triste, Veneţia vândută turiştilor/ care o caută la mijlocul lumii, între Europa şi Orient,/ şi o găsesc veghind mările, în fumul serii, în portul Marghera”
Francesco Guccini, poet
Frittela veneziana
Considerată “dolce nazionale della Repubblica Serenissima”, nu e, la prima vedere, decât o gogoaşă ceva mai răsărită, tăvălită prin zahăr. Totuşi, “frittella veneziana” – pe care o poţi gusta nu doar la Veneţia, ci în tot teritoriul veneto-friulan, până la porţile oraşului Milano, are o istorie glorioasă în spate, fiind “atestată” încă din primii ani ai secolului al XVII-lea, când “fritoleri” (cei care preparau aceste gogoşi tradiţionale) s-au constituit într-o asociaţie profesională, numai membrii asociaţiei având dreptul să o prepare în scopul comercializării. Această corporaţie a rămas activă până la căderea Republicii lagunare. Istoricii povestesc că “fritoleri” pregăteau “frittella veneziana” din ouă, făină, zahăr, stafide şi muguri de pin. Frământau aluatul pe mese lungi de lemn. Făceau apoi între palme mici sfere, pe care le frigeau în ulei, grăsime de porc sau unt. În întreaga regiune Veneto se pregătesc gogoşi, după diferite reţete, cele mai rafinate fiind cele care conţin în aluat şi bucăţele de fructe uscate. Preparatul a devenit atât de popular, încât a “contagiat” şi alte culturi. Astfel, evreii veneţieni pregăteau şi ei “fritoa”, cu ocazia sărbătorii Purimului.
In Jurnalul Naţional, Jurnalul de bucătărie, 23 ianuarie 2008
"România debarcă în lagună"
Din 25 ianuarie, Veneţia dă frâu liber fanteziei, improvizaţiei şi surprizei întâlnirilor cu mască şi fără mască! Zilele Carnavalului, care dureaza până la 5 februarie, au fost puse de organizatori anul acesta sub semnul celor cinci simţuri; fiecăruia corespunzându-i un amplasament geografic pe serenisimul petic de lagună, dar şi un program în care Romania are, pentru prima dată, statutul de invitat oficial şi atribuţii onorante în materie de cultură.
Carnavalul – ieri şi azi
Libertate şi anonimat – garantate de mască, plăcere artistică, dublată de fantezie şi de libertinaj, catharsis care durează mai multe săptămâni şi cosmopolitism incredibil, iată ce făcea şi încă mai face carnavalul veneţian absolut unic! "Sub protecţia anonimatului" dat de mască, fantezia şi jocurile de tot felul erau îngăduite, fără rezervă; la ele puteau participa laolaltă bogaţi şi săraci. Pofta de viaţă şi de distracţie era aşa de mare, încat, în 1789, s-a ţinut secretă moartea dogelui, pentru a nu afecta Carnavalul, în desfăşurare… Fără a-şi pierde din calităţile fundamentale, Carnavalul Veneţian a devenit astăzi, după 900 de ani, mai cosmopolit, o dată cu avalanşa sutelor de mii de turişti care se amestecă în turbionul sufocantei oferte culturale. Ofertă în care România are anul acesta responsabilităţi deosebite.
Comunicat veneţian
Directorul A.I. al Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, dr. Monica Joiţa, ne informează că participarea României, în calitate de invitat de onoare la Carnaval, debutează vineri, 25 ianuarie, la ora 19:00, când, la Palazzo Correr, sediul IRCCU, va avea loc vernisajul expoziţiei "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR). Expoziţia va fi prezentată publicului veneţian şi turiştilor din întreaga lume de dr Paula Popoiu, directorul general al muzeului. De asemenea, din prima zi a Carnavalului, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa IRCCU, va începe să funcţioneze un stand românesc, care va oferi participanţilor la cea mai mare sărbătoare din Cetatea Dogilor materiale promoţionale puse la dispoziţie, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de ICR, de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Tot la 25 ianuarie, la cel mai prestigios for academic din Veneţia, Ateneo Veneto, va avea loc lansarea traducerii în limba română a volumului de versuri "Pe strade sconosciute" ("Pe drumuri neştiute"), aparţinând lui Gino Pastega, unul dintre cei mai importanţi poeţi veneţieni. La eveniment vor lua cuvântul Antonio Alberto Semi, preşedintele Ateneului, Ştefan Damian, italienist şi profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Giuseppe Goisis, filosof şi profesor la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, Monica Joiţa, director A.I. al IRCCU Venetia, iar actriţa Maria Pia Colonello va recita din versurile poetului.
Mari nume româneşti la Veneţia
Carnavalul veneţian a deschis întotdeauna sezonul operelor şi comediilor pe care cetatea le aşteptă cu nerăbdare. Cererea de spectacol era atât de serioasă încât, în 1749, Carlo Goldoni se angaja să scrie 16 comedii pentru un singur carnaval!… România va întregi acest spectacol neîntrerupt al trupelor de teatru, muzicienilor, artiştilor plastici şi dansatorilor care vor urca pe scene sau vor da reprezentaţii în spaţii improvizate, după obiceiul medieval. Aşa cum informa Institutul Cultural Român, ţara noastră va fi amfitroana a cinci nopţi româneşti în Pavilionul Italiei de la Bienala Veneţiană de Artă şi Arhitectură. Aici vor avea loc concertele formaţiilor Shukar Collective şi Savale, Nightlosers, Marius Mihalache, Nicolas Simion şi Amadeus. Tot în Pavilion se va organiza o discotecă în care va performa, seară de seară, DJ Vasile, Electric Brother şi DJ Gojira. În alte săli vor fi proiectate filme româneşti ale noului val de cineaşti români, dar vor putea fi urmărite şi videoclipuri muzicale oferite de importante case de discuri din România. În sfârşit, alte trei spaţii vor fi populate de tineri artişti plastici români cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate, în ultima perioadă, la Roma, special pentru acest eveniment.
Prezenţa României la Carnaval: o chestiune de imagine
Ministerul Român de Externe scontează pe o bună primire a ambasadorilor culturii române în spaţiul cosmopolit veneţian, în ciuda complicatelor ecuaţii politice asupra cărora Roma şi Bucureştiul mai stau încă aplecate. "Considerăm, declara marţi la conferinţa de presă consacrată lansării programului românesc la Veneţia, ministrul Adrian Cioroianu, că este foarte important faptul că România este primul invitat al Carnavalului de anul acesta şi că prezenţA românească va acoperi întreaga perioadă a carnavalului, de la 26 ianuarie la 5 februarie… Evenimentul este o oportunitate pentru prestabilirea imaginii reale a României, dar şi o dovadă a aprecierii de care se bucură ţara noastră în peninsulă şi a normalităţii legăturilor noastre culturale."
Carnavalul – ieri şi azi
Libertate şi anonimat – garantate de mască, plăcere artistică, dublată de fantezie şi de libertinaj, catharsis care durează mai multe săptămâni şi cosmopolitism incredibil, iată ce făcea şi încă mai face carnavalul veneţian absolut unic! "Sub protecţia anonimatului" dat de mască, fantezia şi jocurile de tot felul erau îngăduite, fără rezervă; la ele puteau participa laolaltă bogaţi şi săraci. Pofta de viaţă şi de distracţie era aşa de mare, încat, în 1789, s-a ţinut secretă moartea dogelui, pentru a nu afecta Carnavalul, în desfăşurare… Fără a-şi pierde din calităţile fundamentale, Carnavalul Veneţian a devenit astăzi, după 900 de ani, mai cosmopolit, o dată cu avalanşa sutelor de mii de turişti care se amestecă în turbionul sufocantei oferte culturale. Ofertă în care România are anul acesta responsabilităţi deosebite.
Comunicat veneţian
Directorul A.I. al Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, dr. Monica Joiţa, ne informează că participarea României, în calitate de invitat de onoare la Carnaval, debutează vineri, 25 ianuarie, la ora 19:00, când, la Palazzo Correr, sediul IRCCU, va avea loc vernisajul expoziţiei "Apa şi lutul", organizată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR). Expoziţia va fi prezentată publicului veneţian şi turiştilor din întreaga lume de dr Paula Popoiu, directorul general al muzeului. De asemenea, din prima zi a Carnavalului, în Campo Santa Fosca, aflat în faţa IRCCU, va începe să funcţioneze un stand românesc, care va oferi participanţilor la cea mai mare sărbătoare din Cetatea Dogilor materiale promoţionale puse la dispoziţie, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, de ICR, de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Tot la 25 ianuarie, la cel mai prestigios for academic din Veneţia, Ateneo Veneto, va avea loc lansarea traducerii în limba română a volumului de versuri "Pe strade sconosciute" ("Pe drumuri neştiute"), aparţinând lui Gino Pastega, unul dintre cei mai importanţi poeţi veneţieni. La eveniment vor lua cuvântul Antonio Alberto Semi, preşedintele Ateneului, Ştefan Damian, italienist şi profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Giuseppe Goisis, filosof şi profesor la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, Monica Joiţa, director A.I. al IRCCU Venetia, iar actriţa Maria Pia Colonello va recita din versurile poetului.
Mari nume româneşti la Veneţia
Carnavalul veneţian a deschis întotdeauna sezonul operelor şi comediilor pe care cetatea le aşteptă cu nerăbdare. Cererea de spectacol era atât de serioasă încât, în 1749, Carlo Goldoni se angaja să scrie 16 comedii pentru un singur carnaval!… România va întregi acest spectacol neîntrerupt al trupelor de teatru, muzicienilor, artiştilor plastici şi dansatorilor care vor urca pe scene sau vor da reprezentaţii în spaţii improvizate, după obiceiul medieval. Aşa cum informa Institutul Cultural Român, ţara noastră va fi amfitroana a cinci nopţi româneşti în Pavilionul Italiei de la Bienala Veneţiană de Artă şi Arhitectură. Aici vor avea loc concertele formaţiilor Shukar Collective şi Savale, Nightlosers, Marius Mihalache, Nicolas Simion şi Amadeus. Tot în Pavilion se va organiza o discotecă în care va performa, seară de seară, DJ Vasile, Electric Brother şi DJ Gojira. În alte săli vor fi proiectate filme româneşti ale noului val de cineaşti români, dar vor putea fi urmărite şi videoclipuri muzicale oferite de importante case de discuri din România. În sfârşit, alte trei spaţii vor fi populate de tineri artişti plastici români cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate, în ultima perioadă, la Roma, special pentru acest eveniment.
Prezenţa României la Carnaval: o chestiune de imagine
Ministerul Român de Externe scontează pe o bună primire a ambasadorilor culturii române în spaţiul cosmopolit veneţian, în ciuda complicatelor ecuaţii politice asupra cărora Roma şi Bucureştiul mai stau încă aplecate. "Considerăm, declara marţi la conferinţa de presă consacrată lansării programului românesc la Veneţia, ministrul Adrian Cioroianu, că este foarte important faptul că România este primul invitat al Carnavalului de anul acesta şi că prezenţA românească va acoperi întreaga perioadă a carnavalului, de la 26 ianuarie la 5 februarie… Evenimentul este o oportunitate pentru prestabilirea imaginii reale a României, dar şi o dovadă a aprecierii de care se bucură ţara noastră în peninsulă şi a normalităţii legăturilor noastre culturale."
Mihai Eminescu sărbătorit la Veneţia
În inima Veneţiei, la Palazzo Correr, versurile lui Mihai Eminescu s-au făcut din nou auzite. Annamaria Gabriella Molcsan, Cristian Alexandru Damian şi Marius Cornea, bursieri "Nicolae Iorga" ai Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, au susţinut la 15 ianuarie (în ziua în care s-au împlinit 158 ani de la naşterea poetului) un curs, urmat de un seminar special, având ca temă poezia şi proza lui Mihai Eminescu. Cursul se înscrie în cadrul unor iniţiative cu totul fireşti, căci încă din 2002, în urma convenţiei încheiate cu Universitatea ca’ Foscari din Veneţia, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică se predau cursuri de limbă, literatură şi cultură română. Adresate studenţilor care doresc să cunoască România sau celor care au ales limba română ca a doua limbă de studiu, prelegerile au stârnit pănă acum entuziasmul a nu mai puţin de 15 studenţi.
Printre temele cursurilor se numără atât însuşirea lexicului şi a principalelor noţiuni de gramatică, o succintă şi atractivă introducere în istoria şi cultura română, dar şi o explorare a universului prozei şi poeziei româneşti, din care, evident, opera lui Mihai Eminescu nu putea fi omisă. Ineditul acestor cursuri îl reprezintă studierea în limba română a unor scurte fragmente din operele marilor prozatori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu sau Marin Sorescu.
Academia Română a venit în ajutorul tinerilor studenţi vorbitori de limba română şi a pus la dispoziţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică volumele 8-14 din ediţia academică, curprinzând manuscrisele facsimilate ale lui Eminescu. Accesul la aceste documente nu va fi rezervat strict studenţilor, ci vor putea fi "cercetate” de către orice persoană doritoare de a se iniţia în universul eminescian. Monica Joiţa, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a afirmat că această donaţie reprezintă un prim pas către împlinirea uneia dintre dorinţele lui Nicolae Iorga: editarea integralei Eminescu.
Trebuie menţionat că Nicolae Iorga este cel care a inaugurat, în 1930, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. De-a lungul timpului, "Casa Română" (aşa cum s-au obişnuit românii să numească Institutul Cultural) avea să găzduiască studenţi, cercetători şi oameni de cultură. "Ai noştri vor veni, vor sta în aceste încăperi pline de amintiri, vor contempla de la ferestrele largi întinderea roşie a acoperişurilor şi întinsele orizonturi. Vor coborî apoi pe cele mai frumoase străzi din lume şi vor rămâne ore îndelungi în faţa pietrelor în care e întruchipat Dumnezeul frumuseţii eterne. Iar când vor reveni în patrie, ceva din Veneţia îi va însoţi"- declara Nicolae Iorga în discursul de inaugurare. Astăzi, studenţii din Veneţia vor purta în sufletele lor un crâmpei din România şi poezia lui Eminescu.
Articol de Simona Chiriac,
In Jurnalul Naţional, online, 16 ianuarie 2008
Printre temele cursurilor se numără atât însuşirea lexicului şi a principalelor noţiuni de gramatică, o succintă şi atractivă introducere în istoria şi cultura română, dar şi o explorare a universului prozei şi poeziei româneşti, din care, evident, opera lui Mihai Eminescu nu putea fi omisă. Ineditul acestor cursuri îl reprezintă studierea în limba română a unor scurte fragmente din operele marilor prozatori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu sau Marin Sorescu.
Academia Română a venit în ajutorul tinerilor studenţi vorbitori de limba română şi a pus la dispoziţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică volumele 8-14 din ediţia academică, curprinzând manuscrisele facsimilate ale lui Eminescu. Accesul la aceste documente nu va fi rezervat strict studenţilor, ci vor putea fi "cercetate” de către orice persoană doritoare de a se iniţia în universul eminescian. Monica Joiţa, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a afirmat că această donaţie reprezintă un prim pas către împlinirea uneia dintre dorinţele lui Nicolae Iorga: editarea integralei Eminescu.
Trebuie menţionat că Nicolae Iorga este cel care a inaugurat, în 1930, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. De-a lungul timpului, "Casa Română" (aşa cum s-au obişnuit românii să numească Institutul Cultural) avea să găzduiască studenţi, cercetători şi oameni de cultură. "Ai noştri vor veni, vor sta în aceste încăperi pline de amintiri, vor contempla de la ferestrele largi întinderea roşie a acoperişurilor şi întinsele orizonturi. Vor coborî apoi pe cele mai frumoase străzi din lume şi vor rămâne ore îndelungi în faţa pietrelor în care e întruchipat Dumnezeul frumuseţii eterne. Iar când vor reveni în patrie, ceva din Veneţia îi va însoţi"- declara Nicolae Iorga în discursul de inaugurare. Astăzi, studenţii din Veneţia vor purta în sufletele lor un crâmpei din România şi poezia lui Eminescu.
Articol de Simona Chiriac,
In Jurnalul Naţional, online, 16 ianuarie 2008
Iorga, Veneţia şi istroromânii
Iorga, Veneţia şi istroromânii
Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, a avut loc sâmbătă, 19 ianuarie 2008, într-unul dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric “Dor călător” din Graz (Austria), condus de Ionel Mircea Popi, a prezentat veneţienilor şi turiştilor din Cetatea Lagunară o serie de cântece şi dansuri specifice acestei vechi comunităţi înrudite cu românii. (Comunitatea, ai cărei membri locuiesc tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria, numără aproximativ 1.500 de locuitori. Conform istoricilor, populaţia ar proveni din zona Maramureşului şi Banatului, fapt ce ar explica anumite similitudini lingvistice şi folclorice. Sunt cunoscuţi în Croaţia sub numele de “ciribiri” sau “vlahii din Istria”).
Spectacolul din campo-ul veneţian a avut loc cu prilejul închiderii expoziţiei despre limba, istoria, cultura şi tradiţiile istroromânilor, organizată de Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română “Decebal” din Trieste. Expoziţia se înscrie într-o campanie de promovare a acestei comunităţi, o serie de manifestări reunite sub genericul “Istroromânii: o cultură mică în marea istorie”, sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia.
La Palazzo Correr, sediul IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, au fost expuse în perioada 8-19 ianuarie documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse obiecte originale şi rare, ca, de exemplu, primul manual de istroromână, stampe vechi şi hărţi care ilustrează istoria Istriei. Ca un omagiu adus instituţiei-gazdă a evenimentului şi întemeietorului acesteia, Nicolae Iorga, la Palazzo Correr au fost expuse şi o ediţie din 1910 a unei cărţi a ilustrului istoric, precum şi reproduceri din descrierile pe care acesta le-a făcut oraşelor Trieste şi Fiume.
Sâmbătă, manifestarea s-a încheiat cu un pahar cu vin fiert, oferit spectatorilor de organizatori.
In Jurnalul Naţional, online, din 21 ianuarie 2008
Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, a avut loc sâmbătă, 19 ianuarie 2008, într-unul dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric “Dor călător” din Graz (Austria), condus de Ionel Mircea Popi, a prezentat veneţienilor şi turiştilor din Cetatea Lagunară o serie de cântece şi dansuri specifice acestei vechi comunităţi înrudite cu românii. (Comunitatea, ai cărei membri locuiesc tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria, numără aproximativ 1.500 de locuitori. Conform istoricilor, populaţia ar proveni din zona Maramureşului şi Banatului, fapt ce ar explica anumite similitudini lingvistice şi folclorice. Sunt cunoscuţi în Croaţia sub numele de “ciribiri” sau “vlahii din Istria”).
Spectacolul din campo-ul veneţian a avut loc cu prilejul închiderii expoziţiei despre limba, istoria, cultura şi tradiţiile istroromânilor, organizată de Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română “Decebal” din Trieste. Expoziţia se înscrie într-o campanie de promovare a acestei comunităţi, o serie de manifestări reunite sub genericul “Istroromânii: o cultură mică în marea istorie”, sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia.
La Palazzo Correr, sediul IRCCU “Nicolae Iorga” din Veneţia, au fost expuse în perioada 8-19 ianuarie documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse obiecte originale şi rare, ca, de exemplu, primul manual de istroromână, stampe vechi şi hărţi care ilustrează istoria Istriei. Ca un omagiu adus instituţiei-gazdă a evenimentului şi întemeietorului acesteia, Nicolae Iorga, la Palazzo Correr au fost expuse şi o ediţie din 1910 a unei cărţi a ilustrului istoric, precum şi reproduceri din descrierile pe care acesta le-a făcut oraşelor Trieste şi Fiume.
Sâmbătă, manifestarea s-a încheiat cu un pahar cu vin fiert, oferit spectatorilor de organizatori.
In Jurnalul Naţional, online, din 21 ianuarie 2008
duminică, 6 ianuarie 2008
Revelion veneţian
Veneţia, 1 ianuarie 2008. Ora zero şi cinci minute. Piaţa San Marco a fost inundată de sunete. Ritmuri româneşti, ritmuri ţigăneşti, ritmuri balca-nice – toate împletite.
Combinaţii sonore nemaiauzite. Interpretând cu o viteză incredibilă, Fanfara “Savale” din satul ieşean Zece Prăjini a cucerit în câteva clipe asistenţa. “Hărăpeasca”, “Iahabibi”, “Hora staccato”, “Geampara”, “Sârba lu’ Vlăduţ”, “Dansul ursului”, “Suita lu’ Erno”, “Mahalageasca”, “Bătuta lu’ Viorel”, “Pe drumul Romanului”, “Dragoste”, “Ce frumoasă eşti”, “Mămăliga Brânzali”, “Solo saxofon”, “Klezmer”, “Ciocârlia”, “Rumba lu’ Georgel”, “Sârba lu’ Sorin”, precum şi două prelucrări după Goran Bregovici – “Ederlezi” şi “Mesecina” – sunt piesele muzicale care au făcut Veneţia să vibreze. Peste 90.000 de veneţieni şi turişti veniseră să asiste la spectacolul “LoVe 2008”, al cărui regizor era Marco Balich (director artistic al “Venezia Marketing Eventi” şi organizator al ceremoniei de deschidere a Olimpiadei de Iarnă din Torino). Maestrul de ceremonii italian, în ciuda experienţei sale notabile, a fost depăşit de situaţie. Într-un sens pozitiv, mai ales pentru fanfara ieşeană. Datorită numeroaselor bisuri, “Savale” a revenit pe scenă, prelungind astfel “momentul românesc” şi amânând derularea celorlalte etape ale spectacolului. “Anomalia” n-a făcut decât să-l “atenţioneze” pe regizorul Balich în perspectiva evenimentelor ce se vor derula la Veneţia la sfârşitul acestei prime luni a anului 2008: va trebui să acorde un timp mai mare (pentru bisuri) spectacolelor cu care românii vor fi prezenţi la Carnaval. Pentru că, nu-i aşa, a aflat lumea întreagă: România este invitatul de onoare al Carnavalului de la Veneţia din 2008! Invitaţia a făcut-o oficial, la miezul nopţii dintre ani, chiar primarul Veneţiei, în faţa zecilor de mii de italieni şi străini.
Program. Spectacolul din noaptea de Revelion a fost doar o prefaţă. Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, cu sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, al ARTEXIM şi al Oficiului Român de Turism de la Roma, vor organiza, în perioada 25 ianuarie-5 februarie 2008, o serie de manifestări culturale prin care ţara noastră va fi prezentă la evenimentul care se confundă cu însăşi imaginea Cetăţii Lagunare. Iată şi programul românesc la Veneţia: vernisajul expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului (Palazzo Correr, 25 ianuarie); concert al Orchestrei de cameră “Philarmonia” (Piaţa San Marco, 26 ianuarie); “Vis”, un spectacol cu şi de Dan Puric (Teatrul Goldoni, 30 ianuarie); spectacol al Teatrului Masca (Piaţa San Marco, urmat de o paradă spre Pavilionul Italiei, 31 ianuarie; Piaţa Ferretto din Veneţia-Mestre, 1 februarie); formaţia instrumentală “Sukar Collective” şi Fanfara “Savale” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 31 ianuarie); concert “Nightlosers” (Pavilionul Italiei, 1 februarie); concert “Marius Mihalache Band” (Pavilionul Italiei, 2 februarie, şi Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Nicolas Simion Band” (Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Amadeus” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 5 februarie). La 5 februarie va avea loc o paradă a Căluşarilor, Căiuţilor, Ursului, Caprelor şi a meşterilor populari, în Piaţa San Marco şi în Piaţa San Ferretto.
Fanfara din Zece Prăjini
Un sat cu peste 100 de instrumentişti. Un sat... muzical. Zece Prăjini (judeţul Iaşi) are renumele de a fi localitatea cu cel mai mare număr de fanfare din ţară (poate chiar şi din lume). Curiozitatea e că satul nu are decât cu puţin peste 200 de locuitori, însă fiecare localnic de parte bărbătească ştie să cânte la cel puţin un instrument. De la copiii de 4 ani până la bătrânii de 74, fiecare îţi poate interpreta o sârbă sau o geampara, chiar dacă nu cunoaşte “boabele”. Nu e de mirare, deci, că de aici s-a ridicat şi una dintre cele mai cunoscute fanfare tradiţionale ale momentului – “Savale” – deja invitată la prestigioase festivaluri din Europa.
"La 5 minute după miezul nopţii a început concertul Fanfarei «Savale», care, datorită succesului deosebit, a avut o durată mai mare decât cea programată (peste o oră)”Irina Ionescu, Institutul Cultural Român
"Spectacolul Fanfarei «Savale» a însemnat un succes copleşitor: muzică autentică, profesionalism desăvârşit – toate la scenă deschisă, în faţa numărului-record de 90.000 de participanţi la Revelionul din Piaţa San Marco”
Dr Monica Joiţa IRCCU “N. Iorga” Veneţia
In Jurnalul National din 6 ianuarie 2008
Combinaţii sonore nemaiauzite. Interpretând cu o viteză incredibilă, Fanfara “Savale” din satul ieşean Zece Prăjini a cucerit în câteva clipe asistenţa. “Hărăpeasca”, “Iahabibi”, “Hora staccato”, “Geampara”, “Sârba lu’ Vlăduţ”, “Dansul ursului”, “Suita lu’ Erno”, “Mahalageasca”, “Bătuta lu’ Viorel”, “Pe drumul Romanului”, “Dragoste”, “Ce frumoasă eşti”, “Mămăliga Brânzali”, “Solo saxofon”, “Klezmer”, “Ciocârlia”, “Rumba lu’ Georgel”, “Sârba lu’ Sorin”, precum şi două prelucrări după Goran Bregovici – “Ederlezi” şi “Mesecina” – sunt piesele muzicale care au făcut Veneţia să vibreze. Peste 90.000 de veneţieni şi turişti veniseră să asiste la spectacolul “LoVe 2008”, al cărui regizor era Marco Balich (director artistic al “Venezia Marketing Eventi” şi organizator al ceremoniei de deschidere a Olimpiadei de Iarnă din Torino). Maestrul de ceremonii italian, în ciuda experienţei sale notabile, a fost depăşit de situaţie. Într-un sens pozitiv, mai ales pentru fanfara ieşeană. Datorită numeroaselor bisuri, “Savale” a revenit pe scenă, prelungind astfel “momentul românesc” şi amânând derularea celorlalte etape ale spectacolului. “Anomalia” n-a făcut decât să-l “atenţioneze” pe regizorul Balich în perspectiva evenimentelor ce se vor derula la Veneţia la sfârşitul acestei prime luni a anului 2008: va trebui să acorde un timp mai mare (pentru bisuri) spectacolelor cu care românii vor fi prezenţi la Carnaval. Pentru că, nu-i aşa, a aflat lumea întreagă: România este invitatul de onoare al Carnavalului de la Veneţia din 2008! Invitaţia a făcut-o oficial, la miezul nopţii dintre ani, chiar primarul Veneţiei, în faţa zecilor de mii de italieni şi străini.
Program. Spectacolul din noaptea de Revelion a fost doar o prefaţă. Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, cu sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, al ARTEXIM şi al Oficiului Român de Turism de la Roma, vor organiza, în perioada 25 ianuarie-5 februarie 2008, o serie de manifestări culturale prin care ţara noastră va fi prezentă la evenimentul care se confundă cu însăşi imaginea Cetăţii Lagunare. Iată şi programul românesc la Veneţia: vernisajul expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului (Palazzo Correr, 25 ianuarie); concert al Orchestrei de cameră “Philarmonia” (Piaţa San Marco, 26 ianuarie); “Vis”, un spectacol cu şi de Dan Puric (Teatrul Goldoni, 30 ianuarie); spectacol al Teatrului Masca (Piaţa San Marco, urmat de o paradă spre Pavilionul Italiei, 31 ianuarie; Piaţa Ferretto din Veneţia-Mestre, 1 februarie); formaţia instrumentală “Sukar Collective” şi Fanfara “Savale” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 31 ianuarie); concert “Nightlosers” (Pavilionul Italiei, 1 februarie); concert “Marius Mihalache Band” (Pavilionul Italiei, 2 februarie, şi Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Nicolas Simion Band” (Piaţa San Marco, 3 februarie); concert “Amadeus” (Piaţa San Marco şi Pavilionul Italiei, 5 februarie). La 5 februarie va avea loc o paradă a Căluşarilor, Căiuţilor, Ursului, Caprelor şi a meşterilor populari, în Piaţa San Marco şi în Piaţa San Ferretto.
Fanfara din Zece Prăjini
Un sat cu peste 100 de instrumentişti. Un sat... muzical. Zece Prăjini (judeţul Iaşi) are renumele de a fi localitatea cu cel mai mare număr de fanfare din ţară (poate chiar şi din lume). Curiozitatea e că satul nu are decât cu puţin peste 200 de locuitori, însă fiecare localnic de parte bărbătească ştie să cânte la cel puţin un instrument. De la copiii de 4 ani până la bătrânii de 74, fiecare îţi poate interpreta o sârbă sau o geampara, chiar dacă nu cunoaşte “boabele”. Nu e de mirare, deci, că de aici s-a ridicat şi una dintre cele mai cunoscute fanfare tradiţionale ale momentului – “Savale” – deja invitată la prestigioase festivaluri din Europa.
"La 5 minute după miezul nopţii a început concertul Fanfarei «Savale», care, datorită succesului deosebit, a avut o durată mai mare decât cea programată (peste o oră)”Irina Ionescu, Institutul Cultural Român
"Spectacolul Fanfarei «Savale» a însemnat un succes copleşitor: muzică autentică, profesionalism desăvârşit – toate la scenă deschisă, în faţa numărului-record de 90.000 de participanţi la Revelionul din Piaţa San Marco”
Dr Monica Joiţa IRCCU “N. Iorga” Veneţia
In Jurnalul National din 6 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)