Se afișează postările cu eticheta Commedia dell'Arte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Commedia dell'Arte. Afișați toate postările

vineri, 8 februarie 2008

Un prânz veneţian

Carnavalul veneţian îşi continuă azi traseul printre… picăturile de ploaie. Măştile şi turiştii înfometaţi – sau doar înfriguraţi – îşi caută, la ora prânzului, un loc în osterii, pizzerii, taverne şi restaurante.
Bucătăria tipic veneţiană este seducătoare. În acest februarie însă, mai mult de­cât “meniurile turistice” la preţ pro­moţional, Cetatea Lagunară a oferit şi alte surprize. Gastronomice. Pentru că, în 2008, conceptul Carnavalului presupune cu­noaş­terea Ve­ne­ţiei cu ajutorul simţurilor şi fiindcă în cartierul Cannaregio se află “capitala gustului”, aici restauratorii din “Associazione Esercenti Pubblici Esercizi” au creat un meniu special, numit – cum altfel? – “Sensation Menu”.
LA FONDAMENTA. În cău­ta­rea unui astfel de meniu am pornit şi noi, duminică, înaintând pe străduţele înguste sau trecând podurile minunat arcuite peste canale şi canaleto. Pe Fondamenta de la Misericordia, un restaurant discret, dar elegant, ne-a atras atenţia. “La Fondamenta” este locul unde l-am descoperit pe Roberto şi unde am reuşit să înţelegem mai bine conceptul “Sensation Menu”. “Începutul trebuie să îl dea felurile de antipasti (antreuri). Nu foarte multe, dar diferite, prin compoziţie şi prin mod de preparare-pre­zen­tare. Peşte marinat – în bucăţele, file sau carpaccio; marinat cu lă­mâ­ie, cu piper negru, cu ghimbir sau portocală. Sunt apoi faimoasele sardine veneţiene, marinate în saor (având la bază oţet şi vin alb, stafide, seminţe de pin şi ceapă şi lăsate să se marineze 24 de ore). Pe urmă, avem anghila, pregătită într-un sos roşu”. Această amănunţită descriere a unui platou de antreuri tipic veneţian ne-a făcut-o Roberto, proprietarul restaurantului “La Fondamenta”, cunoscut însă la Veneţia şi în Italia sub numele Nico Santoro. Şi asta pentru că, înainte de a fi un restaurator “cu stil”, Roberto (sau Nico, dacă vă e pe plac) este stilist şi creator de modă.
Ro­ber­to cunoaşte foarte bine deliciile culinare ale Cetăţii Lagunare. A crescut, practic, cu gustul lor. Fai­moasa “sepie in nero”, de exemplu. “Cerneala nea­gră, scursă după tă­ie­rea sepiei, se coace împreună cu bu­că­ţile de carne de sepie. Abia apoi se adaugă pastele sau polenta. Oamenii ar trebui să ştie că există această mâncare, deosebit de gustoasă”, este de părerere Roberto. “Nu e foarte greu de pregătit, dar are un secret al ei: bucăţile de sepie trebuie să fie suficient de mari, pentru a avea destulă cerneală în ele”.
Vorbim apoi despre ficatul de vită, pregătit cu ceapă, piper negru, oţet şi vin alb – “La coa­ce­re, alcoolul din vin dispare şi ră­mâne doar parfumul. E un buchet perfect!”

Sensation Menu
Este compus din crevete marinat, urmat de doradă pregătită într-o marinată cu portocală şi ghimbir. Apoi, anghilă preparată cu brandy. “Pentru mine, Sensation înseamnă gustul surprinzător al unor ingrediente diferite”, subliniază Roberto. Totul se asociază cu un pahar de pinot grigio, anghila fiind un peşte gras. “Fiecare înghiţitură de anghilă trebuie urmată de o înghiţitură de vin, care clăteşte gura. Iar la sfârşitul mesei se bea un păhăruţ de grappa, care pune mintea în deplină înţelegere cu stomacul. Nu este o mâncare uşoară, dar Sensation Menu presupune să mănânci senzaţional măcar o dată pe lună. Iar Carnavalul e doar o dată pe an”.

In Jurnalul National din 5 februarie 2008

Show românesc la Veneţia

“Veneţia sub umbrelă” ar putea fi titlul unui reportaj de duminică în cel mai invidiat, zilele acestea, loc de pe pământ.
Oraşul dogilor şi al gondolelor trăieşte sub ploaie aceeaşi cadenţată şi milenară bucurie a măştilor. Străzile sunt pline de lume, de bărbaţi “şăgalnici şi berbanţi” alături de “colombine” şi “madrine”. Aerul are parfum de sărbătoare, iar bucuria incită toate simţurile. Cele cinci simţuri celebrate la ediţia aceasta, cărora li se adaugă, “la mente”, gândul care le învăluie pe toate, sunt vedete în toate cele şase cartiere ale Cetăţii Lagunare. Prin toate porţile, Veneţia primeşte în zece zile de Carnaval aer proaspăt din Est, deschizând pentru prima dată accesul României culturale la ceremonii. România e invitat special, onorându-şi calitatea cu zeci de spectacole şi sute de artişti. “Prezenţa României la Carnaval – comenta directorul general pentru cultură al Primăriei venete, Luana Zanella – e semnificativă şi ne permite să cunoaştem o ţară, în ciuda tensiunilor şi dezbaterilor politice pe care le traversăm”.
Succesul actualei ediţii, având la bază o concepţie care se îndepărtează, oarecum, de linia tradiţională a Carnavalului veneţian, e întrevăzut deja de organizatori. Directorul artistic al Carnavalului, Marco Balich, a anunţat într-o conferinţă de presă că “Sensation” (numele generic al spectacolelor carnavaleşti din acest an) se va reîntoarce pe scenă la ediţia 2009. Programul artiştilor români la Carnaval continuă astăzi, 3 februarie, cu un concert Marius Mihalache Band, programat în Piaţa San Marco, la ora 20:30. La Pavilionul Italiei, din cadrul Bienalei veneţiene de artă, începând cu ora 22:30 şi până noaptea târziu, vor performa Nicolas Simion Band şi cunoscuţii DJ Vasile şi DJ Gojina. Înainte de aceste evenimente, însă, la amiază, în sediul Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia va avea loc o întâlnire a delegaţiei României cu oficialităţi veneţiene. Gazde şi oaspeţi se vor îndrepta apoi spre Pavilionul Italiei, având ca deschizător de drum, prin mulţime, Ansamblul “Căluşarii”, Fanfara Şavale, Teatrul Mascal, Shukar Collective, artişti plastici. Distanţa de 8 km va fi parcursă pe jos, într-o procesiune a artelor româneşti, traversând Veneţia de la Vest la Est, după ce ea însăşi a fost mai întâi, cum scrie presa locală, “invadată cultural”, de la Est la Vest.

In Jurnalul National din 2 februarie 2008

Veneţia şi Mestre, cucerite de români

La Veneţia, România a triumfat miercuri şi joi, la Teatrul Goldoni, în Piaţa San Marco, la Pavilionul Bienalei. Mestre a programat, în "vinerea grasă”, un captivant spectacol, în tonuri şi culori româneşti.
După distracţiile destinate copiilor, între care şi cele cu păpuşi, care au avut loc în zilele din urmă, vineri la ora 17, în Piaţa Ferretto, evoluează Teatrul Masca. Este primul dintre cele două spectacole organizate pe "terra ferma” în cadrul Carnavalului "Sensation 2008” şi care face parte din seria de evenimente artistice propusă de artiştii români. Teatrul Masca este, azi, cea mai importantă formaţie de teatru acrobatic, gestual şi de măşti din Europa. Înfiinţat în 1990 şi condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, teatrul e compus din 20 de actori şi dansatori. Are la activ numeroase producţii originale, centrate pe infinite posibilităţi de expresie corporală, începând cu pantomima şi dansul acrobatic, şi a căpătat, în ultimi 10 ani, o recunoaştere internaţională.
O altă performanţă scenografica de excepţie va anima şi va colora Piaţa Ferretto în "marţea grasă”, la orele 18,30, când, tot în Piaţa Ferretto, vor evolua dansatorii români în "Jocul Căluşarilor ("Il gioco dei Calusari”), un dans spectaculos, de o mare complexitate tehnică, interpretat de trei grupuri divese de dansatori şi muzicieni, în total 50 de artişti, proveniţi din diverse regiuni ale României.

Gemeni... româno-italieni
Tot la Carnavalul de la Veneţia, la teatrulGiudecca, are loc în premieră italiană, coproducţia Teatrului Masca din Bucuresti cu Pantakin (Italia), "Gemenii”: spectacolul vorbit în română, italiană, franceză, spaniolă, face parte din programul Carnavalului. Astfel, commedia dell’arte devine un spectacol poliglot! "Doi gemeni veneţieni” de Goldoni se va transforma într-o canava multilingvistică, în ton cu aura internaţională a Carnavalului. Un "cutremur” de râs! Iar cele două reprezentaţii de vineri, la 17 si 20,30, vor fi urmate de cinci "replici”, sâmbătă, duminică şi luni. Natura interculturală a acestei producţii se încrie perfect în spectacolul internaţional al carnavalului.

Punţile către originea îndepărtată a creaţiei
"Romania, în toate simţurile şi toate simţurile în sărbătoare!” a intrat in linie dreaptă. După spectacolul orchestrei Philarmonia din Bucureşti, care a avut loc în Piaţa San Marco, luni, şi spectacolul de pantomimă "Visul” al lui Dan Puric, ţinut la Teatrul Goldoni, miercuri seara, joi România a fost protagonista principală la Pavilionul Bienalei din Veneţia. Concertul de muzică balcanică etno-electronică al lui Shukar Collective şi al Fanfarei Şavale, în Piaţa San Marco, au fost urmate de o paradă a actorilor şi dansatorilor Teatrului Masca, aceştia îndreptându-se prin mulţime şi cu mulţimea de turişti, spre Grădina Pavilionului…
Succesul obţinut joi de români a fost "prefaţat” de Conferinţa de presă organizată de Primăria Veneţiei la Telecom Future… Reţinem din declaraţiile dnei Luana Zanella, asesor cultural: ”Dacă Venetia este vitrina preţioasă a tuturor ambiţiilor înalte, care dă posibilitatea să înţelegem în ce stadiu se află arta mondială, Romania este mai mult: ea ne oferă posibilitatea să cunoaştem punţile care ne duc la originea îndepartată a creaţiilor sale artistice, la tradiţiile şi la folclorul său… Daca vrem o Europă cu adevărat puternică, unită, aşa cum se spune, trebuie să plecăm de la conştiinţa diferitelor culturi ale Europei…”

In Jurnalul National din 2 februarie 2008

Noutăţi veneţiene

După ce au început anul 2008 în acordurile Fanfarei Şavale, veneţienii au prins gust pentru acest gen de muzică tipic balcanic. “Geamparaua”, “Hărăpeasca” şi sârbele interpretate de instrumentiştii din satul ieşean Zece Prăjini s-au auzit din nou, miercuri, 30 ianuarie, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” şi apoi în Campo Santa Fosca (acolo unde se află şi standul unde se distribuie materiale promoţionale despre România).

Aseară târziu – ora 22:00, ora României – la Teatrul Goldoni a avut loc spectacolul “Vis” al inegalabilului artist român Dan Puric (vom reveni cu amănunte despre eveniment). Astăzi, 31 ianaurie, la ora 11:00, actorul va participa la o conferinţă de presă organizată de Primăria Veneţiei (la Centrul de presă al Carnavalului), conferinţă care are ca temă participarea României ca invitat de onoare la festival. Va coordona conferinţa de presă dna Luana Zanella, asesor pentru cultură, şi vor participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ai Ministerului Turismului şi ai Institutului Cultural Român.

In Jurnalul National din 31 ianuarie 2008

Imnul României, cântat în Piaţa San Marco

Prezenţa României la ediţia 2008 a Carnavalului de la Veneţia – “Sensation”, pentru prima dată în calitate de invitat de onoare, a continuat luni seara în Piaţa San Marco, cu concertul orchestrei de cameră “Philarmonia”, dirijată de Nicolae Iliescu. Prezentatorii italieni ai spectacolului au subliniat importanţa participării culturale a României, a noului “sens” pe care ea îl aduce în acest an celei mai prstigioase manifestări artistice a Veneţiei, invitând pe toţi românii prezenţi în Piaţa San Marco să cânte, în deschidere, imnul naţional al României. Programul orchestrei “Philarmonia” a cuprins atât piese din repertoriul clasic (Vivaldi, Corelli, Mozart, Ceaikovski, valsuri), cât piese enesciene şi creaţii de factură modernă. Astă-seară, la ora 21:00, actorul Dan Puric va prezenta la Teatrul Goldoni spectacolul de teatru-pantomimă “Vis”, în vreme ce fanfara “Şavale” va cânta la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică “Nicolae Iorga”, după care va coborî în stradă, concertul continuând, pentru veneţieni şi turişti, în Campo Santa Fosca.

In Jurnalul National, 30 ianuarie 2008

duminică, 27 ianuarie 2008

Veneţia cu mască tristă

O zi de doliu citadin amână cu 24 de ore deschiderea Carnavalului. Muzicienii români ai orchestrei “Philarmonia” din Bucureşti vor evolua abia luni, la ora 18:00, în Piaţa San Marco.
Deschiderea tra­di­ţio­nală a Carna­va­lului de la Ve­ne­ţia s-a amâ­nat cu o zi. Doi muncitori portuari au murit în timpul unor reparaţii de rutină, iar muni­cipalitatea, de comun acord cu episcopul de Veneţia, a decis de­cretarea, începând de sâmbătă dimineaţă, a 24 de ore de doliu ci­ta­din. Ziarele veneţiene amintesc, în context, de influenţa sindicatelor în viaţa Serenissimei, ceea ce face ca multe decizii să poarte am­prenta puternicelor confe­de­ra­ţii, într-o ţară care n-a glumit niciodată cu socialismul. Să ne gândim, totuşi, că, prin contrast, acum 300 de ani, dorinţa nestăvilită de distracţie a veneţienilor a determinat autorităţile să ascundă mulţimii moartea dogelui, surve­nită în timpul unui carnaval...
Aşadar, primul mare eveniment al carnavalului veneţian de anul acesta, procesiunea Mariilor, se mută duminică, cu actriţa Ornella Mutti cap de serie numărul unu. La prânz, va avea loc al doilea eveniment spectacular al zilei, Zborul Îngerului, precedat de cortegiul personajelor istorice veneţiene. Celebrele sportive italiene care au incarnat, până acum, îngerul zburând din vârful Campanillei până în Piaţeta San Marco – unde erau primite de doge, de măşti şi de cască-gură –, vor fi înlocuite anul acesta de acrobaţi profesionişti. Un înger, mai mulţi îngeri...
ROMÂNIA MAI STĂ O ZI. Şi prezenţa României la Carnaval suportă modificări. După ce, vineri, în prima zi, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică a patronat, la sediul său, din Palazzo Correr, vernisarea expoziţiei “Apa şi lutul”, în organizarea Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, urmată de demonstraţii ale unor meşteri olari, sâmbătă, orchestra românească de cameră “Philarmonia” a fost obligată, din cauza doliului citadin, să-şi suspende reprezentaţia programată la ora 20:00 în Piaţa San Marco. Muzicienii “Philarmoniei” vor putea fi, însă, ascultaţi luni, în acelaşi loc, de la ora 18:00. Reamintim că, anul acesta, România este invitat de onoare la Veneţia şi că în perioada Carnavalului (25 ianuarie-5 februarie) 150 de artişti vor evolua în 40 de spectacole puse sub genericul “România, în toate simţurile, şi toate simţurile, în sărbătoare!”...

In Jurnalul Naţional, 27 ianuarie 2008

Week-end la Veneţia

Plecaţi în week-end la Veneţia? Atunci e bine să cunoaşteţi câteva repere culturale ale Cetăţii lagunare, în Carnaval.
Sâmbătă, “gândul” este “vedeta” festivalului. În Piaţa San Marco va avea loc “Cortegiul Mariilor”, conform unei vechi tradiţii veneţiene. Regina zilei va fi nimeni alta decât frumoasa actriţă Ornella Mutti. Să trecem în revistă şi “cele cinci simţuri” – vă reamintim că aceasta este tema Carnavalului 2008.
“Auzul” – la Pavilionul Italiei, va avea loc spectacolul de divertisment care deschide “Carnavalul” – “Sensation opening party”.
“Văzul” – pe Podul Rialto, spectacolul de rock alternativ “La notte della tempesta”.
“Gustul” – pe Via Nova, stand gastronomic. Majoritatea localurilor din Cannaregio servesc un meniu special creat pentru acest carnaval.
“Simşul tactil” – la Venice Jazz Club, are loc “Maschera Farsa Folia”, o demonstraţie a unor cunoscuţi meşteri de măşti. Totodată, la Teatrul La Fenice, se va juca “La rondine”, comedie lirică de Puccini.
România, invitatul de onoare din acest an, va încheia seara cu un concert în Piaţa San Marco, susţinut de Orchestra de cameră “Filarmonia”.
Duminică, 27 ianuarie, ţara noastră nu va fi prezentă cu activităţi culturale speciale, în schimb turiştii care se vor afla în Piaţa San Marco vor putea urmări, în cadrul proiectului “Gândul”, mai întâi Cortegiul istoric al Dogelui, apoi Zborul îngerului şi spectacolele de prezentare a Carnavalului istoric: “Sensation fantasy” şi “Tesoro”.
“Auzul” ­ în cartierul Castello ­ spectacol de muzică celtică.
“Văzul” ­ în cartierul Cannaregio, sunteţi invitaţi la o sărbătoare veneţiană cu itinerarii gastronomice.
“Simţul tactil” ­ în cartierul Dorsoduro, spectacolul de divertisment “Carnaval pe întineric”, iar la sala Junghans, “Arllecchino – Commedia dell’Arte”.

In Jurnalul Naţional, online, 25 ianuarie 2008

duminică, 25 noiembrie 2007

Teatrul renascut din cenusa

Se spune ca in "Serenissima" turistica "traiesc" doua orase. Unul este "Venetia turistului grabit". Pentru el, reperele esentiale sunt Piazza San Marco si o plimbare cu gondola pe sub "Puntea Suspinelor", chiar daca tariful este exorbitant (ajunge si pana la 100 de euro!), iar sarutul de Sf. Valentin sub celebrul pod venetian, in plin Carnaval, e mai mult o facatura turistica – daca e sa ne gandim la adevarata functionalitate a podului inchis, prin care treceau, suspinand, prizonierii, catre si de la locul de judecata.
Cetatea ascunsa
A doua Venetie este una "ascunsa", care te lasa sa ratacesti prin inima ei, oferindu-ti, fara rezerve, dragostea. Palazzo Grassi (cu muzeul in care anul acesta, in februarie, bantuia fantoma lui Picasso), Catedrala San Vidal si acordurile "Anotimpurilor" lui Vivaldi, casa in care s-a nascut Carlo Goldoni (cu fantana ei interioara), turnul-clopotnita (o "campanilla") al bisericii careia venetienii ii spun "dell’anzolo Raffaele" si care este mai inclinat inca decat Turnul din Pissa, Teatrul de comedie Carlo Goldoni si, nu mai putin, Gran Teatro La Fenice, cu nume predestinat, caci i-a fost dat sa renasca din cenusa, asemeni pasarii Phoenix. Si nu o data, ci chiar de doua ori. Pentru ca, in ciuda gloriei pe care o cunoaste de-a lungul veacurilor institutia de spectacole venetiana (construita in anii 1791-1792), numele nu i-a purtat intotdeauna noroc.
In noaptea de 13 decembrie 1836, un foc pus de austrieci avea sa distruga teatrul, care isi muta spectacolele in sediul Teatrului Apollon (fost "San Luca" si actualmente Teatrul "Carlo Goldoni") pana la finele lui 1838, cand Teatrul La Fenice e reconstruit. O alta noapte de iarna – 26 ianuarie 1996 – si un al doilea incendiu ce face ravagii. Teatrul este recladit, dupa macheta originala, din 1790, a lui Giannantonio Selva, lucrandu-se dupa regula "tot ce a fost in locul unde a fost", folosita si la recladirea Campanillei din Piazza San Marco, intre 1902-1912.
Romanii si La Fenice
Scena marelui teatru muzical venetian a fost deschisa pentru marile voci ale Romaniei. Mariana Nicolesco s-a impus aici ca soprana "drammatico d’agilita", in "Beatrice di Tenda" de Bellini, opera inregistrata pe CD si considerata "o piatra de hotar in discografia belliniana". Aici a dirijat nu de putine ori Sergiu Celibidache si au interpretat tenorul Corneliu Murgu, soprana Sylvia Greenberg, mezzosoprana Ruxandra Donose, dar si grupul traditional "Ardealul", care a incantat audienta cu muzica instrumentala populara romaneasca, ungureasca si tiganeasca.


Bal mascat
Ne-a fost ghid, prin Gran Teatro "La Fenice", Barbara Montaguer, ofiter de presa al prestigioasei institutii culturale venetiene. Era seara premierei operei "La Vedova Scaltra". In sala, o buna parte din spectatori purta costume de Carnaval. Dupa spectacol, unii dintre ei aveau sa participe la un bal privat (cu bucate venetiene si orientale) organizat chiar in cladirea teatrului, in sala Appolonia, si avand drept gazda un miliardar libanez. Altii urmau sa (de)guste specialitatile culinare ale Serenissimei vizavi, la restaurantul artistilor, "La Colomba", unde prezenta la receptie era garantata de un costum de epoca si… 240 de euro. Dincolo de pret, la Venetia, experienta gastronomica nu trebuie ratata!

In Jurnalul de bucatarie (Jurnalul National), 7 martie 2007

A tavola con Goldoni

Cinci retete "istorice" pentru cinci feluri de mancare servite la masa, astazi, la fel ca odinioara, in conviviala traditie gastronomica venetiana. Asociatia "Ristoranti della buona accoglienza", in colaborare cu "Centro studi sulla cultura del cibo e della moda di Ca’ Foscari", a organizat, in zilele Carnavalului de la Venetia din acest an, o manifestare culinara speciala, pentru a sarbatori cei 300 de ani de la nasterea lui Goldoni. "A tavola con Brighella" s-a numit acest demers – adica "La masa cu Brighella" (personaj din piesa goldoniana "Sluga la doi stapani"). "Che ghe sera in sti piatti?" – ce se va afla pe masa? – il intreaba Truffaldino pe Brighella, care ii raspunde: "Mela prima portada ghe daremo la zuppa, la frittura, el lesso, e un fracando". Supe, fripturi, tocanite, mancaruri cu fel de fel de sosuri si, bineinteles, "polenta" goldoniana, aceeasi polenta (mamaliga italiana) pictata de Pietro Longhi (intre anii 1735 si 1740).
Prin gura aceluiasi Truffaldino, Goldoni spunea ca "o masa buna nu inseamna multe feluri de mancare, ci modul in care sunt servite, caci mult mai mult pretuieste buna-dispozitie decat un munte de bucate". Si cand sa fie mai multa buna-dispozitie in an, daca nu de Carnaval? Atunci, pe langa bucate de tot felul, venetianul si oaspetii lui servesc un "prosecco" – vin "de conversatie", provenit din provincia Treviso – ori un coctail carnavalesc, obtinut din amestecul de vin si suc din pulpa de piersica.
Pentru o "buna servire"
In comediile sale, Goldoni face adeseori referire la varietatea meselor festive, la mancarurile delicioase si la retetele deplin gustate atat de saraci, cat si de bogati. Adeseori, personajele sale sunt puse in dificultate de "regulile" de aranjare a mesei la un banchet. Restaurantele venetiene ce au propus anul acesta un itinerar prin "cucina storica venexiana" respecta intocmai codul de "buna servire" ("buona accoglienza") valabil in urma cu cateva secole, fiind grijulii cu tot ceea ce inseamna traditie gastronomica in Republica Serenissima, de la retete la felul in care se monteaza mancarurile pe farfurie si la modul in care sunt servite.
In cetatea lagunara azi, ca si ieri, bucatele se pregatesc din ceea ce ofera pamantul insulelor din laguna, laguna insasi, Adriatica si – ca in vremurile de odinioara – nu lipsesc condimentele de tot felul, ce faceau fala negotului venetian. Meniul a evidentiat, tot ca si in timpurile de demult, "importul" de retete, in special cele frantuzesti (fricando/fracando) sau englezesti (pudding/il budino).
Un pranz pentru fiecare
Cine si-a permis un pranz de la 50 de euro in sus a putut sa deguste pe indelete rafinatele preparate ale Serenissimei, in restaurante precum: Ai Gondolieri, Al Covo, Al Fontego dei pescatori, Al Gatto nero, Alle Testiere, Corte sconta, Da Ignazio, Fiaschetteria Toscana, Il Nuovo Galeon, La Caravella, Osteria da Fiore, Riviera, Vini da Gigio. In vreme ce oaspetii cu dare de mana ai Carnavalului au platit chiar pana la 500 de euro pentru prezenta la o receptie (cu masti) organizata in locatii celebre precum Palazzo Danieli, Palazzo Gritti, Ca’ Foscari. Omul de rand s-a simtit insa la fel de bine intr-o "osteria", "pizzeria" sau "fiaschetteria", unde un "menu turistico" nu depasea 20 de euro (inclusiv "coperto" sau bacsisul "oficial") si din care nu lipseau atat de popularele "seppie alla venexiana" si "risotto col nero di seppie", pregatite cu cerneala de sepie, ceea ce dadea mancarii un aspect neobisnuit, de… catran, ce se dovedea a fi insa delicios, o data ce ti-ai depasit temerile si ai indraznit sa gusti.

Comedia
Teatrul popular "Commedia dell’Arte" s-a nascut in secolul al XVI-lea, in Italia, cand trupe itinerante de comedieni dadeau primele reprezentatii improvizate, cu masti reprezentand tipologii umane, usor recognoscibile, avand defecte si calitati: Nasoturco, Ride, Zanni, Scaramuccia... Mastile, provenind din traditia Carnavalului venetian, asigurau succesul unor personaje ca Pantalone – comerciantul avar, Brighellla – valetul, Colombina – servanta, Capitanul – soldatul fanfaron, Doctorul-pedant. Doar cuplul de indragostiti nu purta masti. Personajul cel mai popular era Arlechino – valetul vesnic flamand, costumat in doua culori, purtand la brau un baston si o sticluta cu vin sau rachiu. Masca inspira teama de moarte, atunci cand nu era purtata, si, din contra, renasterea, atunci cand era pusa pe fata.

In Jurnalul de bucatarie (Jurnalul National), 7 martie 2007