Specialitate tipic veneţiană, îşi are proprii atât metodologia de preparare, cât şi numele. Dacă vei căuta într-un dicţionar italian actual, oricât de elaborat şi de bogat ar fi acesta, cuvântul este de negăsit. Şi asta pentru că numai la Veneţia şi numai în dialect i se va spune marinatei pentru peşte aşa: “saòr”. Spuneam însă că şi reţeta este originală. Marinata, în lagună, se pregăteşte din 500 g ceapă albă dulce, 30 g seminţe de pin, 30 g stafide din struguri de Malaga, bucăţele de “chitră” (cedru) zaharisită şi două pahare de oţet slab, preparat din vin alb. Pregătirea sardelelor marinate tipic veneţiene are un ritual al ei. Peştele se eviscerează, i se taie capul şi i se scoate şira spinării (până la coadă, care însă nu se desprinde de trup). Se trece apoi prin făină, în care s-a amestecat sare şi piper măcinat, după gust. Se încălzeşte uleiul şi se frige peştele până se rumeneşte frumos, după care se scoate pe un prosop absorbant. În uleiul rămas în cratiţă se pune ceapa, tăiată solzişori, iar când începe să devină translucidă i se adaugă oţetul, seminţele de pin, stafidele (care au fost ţinute în prealabil în apă, pentru a se rehidrata), bucăţelele de chitră zaharisită. Se lasă pe foc o jumătate de minut, apoi se trage vasul deoparte. Într-un vas de sticlă sau de teracotă (termorezistent) se aşază pe fund un strat de sardele, se presară un strat de ceapă din cratiţă, se aşază alt rând de sardele, din nou ceapă şi tot aşa, ultimul strat fiind de ceapă. Se toarnă deasupra marinata şi se dă la cuptor 10 minute, după care se lasă la rece câteva zile, ca să se “roadă” întreaga compoziţie. Veneţienii – mereu îndrăgostiţi de această reţetă veche de o mie de ani – sunt de părere că sardelele astfel marinate au cel mai bun gust după o săptămână. Este preparatul ideal pentru antipasti (antreul tipic italian) şi se află întotdeauna pe mesele de sărbătoare ale locuitorilor din Cetatea Dogilor.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 20 februarie 2008
miercuri, 20 februarie 2008
miercuri, 13 februarie 2008
Inimi dulci
Când vine vorba despre dragoste, Italia e surprinzătoare. Nu e vorba numai despre “ciocolata lui Casanova”, ale cărei efecte afrodiziace sunt adeseori sublimate, ci şi despre bucate create anume pentru a proba iubirea. Pe la sfârşitul veacului al XI-lea, Ruggero il Normanno inventa o specialitate de brânză pentru… a readuce surâsul pe buzele iubitei sale soţii, Adelaisa. El adăuga în laptele închegat un extract dintr-o plantă recunoscută pentru efectele ei antidepresive – “zafferano”; o varietate de şofran. O altă specialitate de brânzeturi a fost creată, în 1489, de… Leonardo da Vinci, pentru a fi servită la banchetul de nuntă al prinţului Giangaleazzo Sforza cu Isabella de Aragon.
În Veneţia, de Sfântul Valentin, între alte mâncăruri, în veacul al XVII-lea, se obişnuia să se pregătească un “dolce” pe bază de făină de porumb, făină de grâu şi migdale. Prăjitura se numeşte: “Amor polenta con mandorle”. Iar reţeta (în forma ei actuală) am aflat-o şi noi de la patiserii veneţieni. “Topeşte mai întâi la bain-marie 120 g de unt. Adaugă în el 60 g de făină de grâu şi amestecă bine. Macină 40 g de migdale şi mixează-le cu 10 g de zahăr tos. Varsă totul peste pasta de unt şi frământă. Adaugă 120 g de zahăr farin, amestecă. Sparge două ouă, bate-le cu telul şi toarnă-le peste 60 g de făină de porumb măcinată foarte fin şi adaugă un pliculeţ de praf de copt. Amestecă apoi totul cu compoziţia pe bază de unt şi zahăr, toarnă 20 ml de Maraschino, frământă bine şi lasă câteva minute să se odihnească aluatul. Pregăteşte o formă cilindrică şi striată pentru copt (se poate folosi şi forma clasică de chec), unge-o cu unt şi făină şi toarnă apoi în ea aluatul preparat. Dă tava la cuptor, la temperatura de 175 grade C, pentru 45 de minute. După ce prăjitura s-a copt, o scoţi din formă şi o pudrezi cu zahăr. Dacă ai cum, atunci când o serveşti la masă, poţi să tai feliile sub formă de inimă”.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 13 februarie 2008
În Veneţia, de Sfântul Valentin, între alte mâncăruri, în veacul al XVII-lea, se obişnuia să se pregătească un “dolce” pe bază de făină de porumb, făină de grâu şi migdale. Prăjitura se numeşte: “Amor polenta con mandorle”. Iar reţeta (în forma ei actuală) am aflat-o şi noi de la patiserii veneţieni. “Topeşte mai întâi la bain-marie 120 g de unt. Adaugă în el 60 g de făină de grâu şi amestecă bine. Macină 40 g de migdale şi mixează-le cu 10 g de zahăr tos. Varsă totul peste pasta de unt şi frământă. Adaugă 120 g de zahăr farin, amestecă. Sparge două ouă, bate-le cu telul şi toarnă-le peste 60 g de făină de porumb măcinată foarte fin şi adaugă un pliculeţ de praf de copt. Amestecă apoi totul cu compoziţia pe bază de unt şi zahăr, toarnă 20 ml de Maraschino, frământă bine şi lasă câteva minute să se odihnească aluatul. Pregăteşte o formă cilindrică şi striată pentru copt (se poate folosi şi forma clasică de chec), unge-o cu unt şi făină şi toarnă apoi în ea aluatul preparat. Dă tava la cuptor, la temperatura de 175 grade C, pentru 45 de minute. După ce prăjitura s-a copt, o scoţi din formă şi o pudrezi cu zahăr. Dacă ai cum, atunci când o serveşti la masă, poţi să tai feliile sub formă de inimă”.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 13 februarie 2008
vineri, 8 februarie 2008
Şi a fost carnaval la Veneţia…
România a tras cortina peste prima sa participare oficială şi consistentă la Carnavalul veneţian, între 25 ianuarie şi 5 februarie 2008.
Pentru cei aproximativ 150 de artişti români care au evoluat în pieţele şi pe scenele din Veneţia, dar şi pe “sateliţii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia – Giudecca şi Mestre –, prezenţa la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.
România, în top.
S-a văzut aceasta şi marţi, la prânz, când în Piaţa San Marco, mii de veneţieni şi turişti, au aplaudat evoluţia reprezentanţilor folclorului românesc: Ansamblul de datini şi obiceiuri populare din Borca, judeţul Neamţ (cu “gioco della capra”, cum anunţau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarnă “Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani şi Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Aceştia din urmă, performând ineditul – pentru veneţieni – “gioco dei Calusari”, au fost rechemaţi de mai multe ori la rampă. Lor le-a revenit, de altfel, şi rolul de a încheia, târziu, în noapte, spectacolul românesc, cu o paradă ce a străbătut Cetatea Dogilor, din Piaţa San Marco până la Grădina Bienalei de Artă, unde artiştii români, reuniţi, au dat o ultimă reprezentaţie.
Până atunci, însă, seara veneţiană le-a aparţinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenţă proaspătă, mizând pe sonorităţi etnice şi clasice, împletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie în ediţia de miercuri că “În San Marco, româncele, cu două viori, un violoncel şi un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat şi sexy, cu savoare orientală, care a făcut piaţa să danseze”.
Organizatorii anunţau pentru seara de marţi un invitat-surpriză, din partea Italiei, care să dea replica formaţiei româneşti. Se vorbea despre un dialog muzical între “femeile României şi femeile Italiei”. Însă, poate şi pentru că şi-au dorit o “împăcare” cu publicul veneţian, după “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piaţa San Marco membrii formaţiei reggae “Pitura Freska”, foarte îndrăgiţi în Cetatea Lagunară. După o absenţă de cinci ani, ei fost reuniţi de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.
Carnavalul contestat.
A fost una dintre puţinele victorii de imagine ale organizatorului veneţian de evenimente, după un carnaval contestat în bună măsură de presă şi sancţionat de public printr-o prezenţă redusă la festival. După unele statistici, audienţa Carnavalului a fost mai mică cu 42 % faţă de aşteptări, acuzele contestatarilor vizând în special noul concept al manifestării, care marginalizează evenimentele tradiţionale (precum “Festa delle Marie” – există chiar temeri că această sărbătoare, care datează de sute de ani, nu va mai avea loc la ediţia viitoare) sau le transformă, într-un chip considerat brutal de veneţieni (precum acel “Zbor al Îngerului” lăsat în seama rapperului de culoare Coolio – prezenţa lui a fost considerată o greşeală de către locuitorii Veneţiei, care vorbesc despre faptul că “îngerul” nu putea fi interpretat de o vedetă recunoscută pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Veneţiei, sprijină însă agenţia de evenimente organizatoare şi pe maestrul său de ceremonii, considerând că există cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei ediţii a Carnavalului: vremea nefavorabilă (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestărilor din primele două zile ale Carnvalului din cauza decretării doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea în direct a evenimentelor, recesiunea economică din Italia şi criza politică pe o traversează ţara. Cacciari consideră ediţia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru ediţia din 2009. Când veneţienilor (şi turiştilor) li se promite mai multă muzică, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu condiţia de a atrage mai muli sponsori.
Bilanţuri româneşti.
Prestaţia românească la Carnavalul veneţian a fost apreciată ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de cameră “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Şavale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona şi Slatina, ca şi meşterii populari care au făcut demonstraţii de artă tradiţională (de la confecţionarea de măşti, costume populare, la olărit), toţi au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care România o are la Veneţia. În Cetatea Lagunară există un grup important de filo-români, fapt care se datorează activităţii de excepţie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga”, de altfel, şi promotorul - împreună cu ICR, MAE, MCC şi MCT – a primei prezenţe româneşti în calitate de invitat oficial la Carnaval.
În aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, în sens pozitiv, solicitându-se ofilialilor români prezenţi în Cetatea Lagunară perfectarea unui contract care să vizeze participarea României şi la ediţiile viitoare. Mai mult decât atât, Primăria Veneţiei a propus înfiinţarea unei ligi a oraşelor culturale europene, din care să facă parte şi localităţi româneşti cu un statut important cultural.
In Jurnalul National din 7 februarie 2008
Pentru cei aproximativ 150 de artişti români care au evoluat în pieţele şi pe scenele din Veneţia, dar şi pe “sateliţii” insulari ori de pe “terra ferma” ai acesteia – Giudecca şi Mestre –, prezenţa la cel mai mediatizat eveniment cultural al iernii a marcat un succes important.
România, în top.
S-a văzut aceasta şi marţi, la prânz, când în Piaţa San Marco, mii de veneţieni şi turişti, au aplaudat evoluţia reprezentanţilor folclorului românesc: Ansamblul de datini şi obiceiuri populare din Borca, judeţul Neamţ (cu “gioco della capra”, cum anunţau prezentatorii italieni), Ansamblul de obiceiuri de iarnă “Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani şi Ansamblul folcloric “Plaiurile Oltului” din Slatina. Aceştia din urmă, performând ineditul – pentru veneţieni – “gioco dei Calusari”, au fost rechemaţi de mai multe ori la rampă. Lor le-a revenit, de altfel, şi rolul de a încheia, târziu, în noapte, spectacolul românesc, cu o paradă ce a străbătut Cetatea Dogilor, din Piaţa San Marco până la Grădina Bienalei de Artă, unde artiştii români, reuniţi, au dat o ultimă reprezentaţie.
Până atunci, însă, seara veneţiană le-a aparţinut celor patru “amazoane” de la “Amadeus Women”, o prezenţă proaspătă, mizând pe sonorităţi etnice şi clasice, împletite cu virtuozitate pe canavaua muzicii electronice. Prestigiosul cotidian “Il Gazzettino” scrie în ediţia de miercuri că “În San Marco, româncele, cu două viori, un violoncel şi un sintetizator, au propus un pop instrumental rafinat şi sexy, cu savoare orientală, care a făcut piaţa să danseze”.
Organizatorii anunţau pentru seara de marţi un invitat-surpriză, din partea Italiei, care să dea replica formaţiei româneşti. Se vorbea despre un dialog muzical între “femeile României şi femeile Italiei”. Însă, poate şi pentru că şi-au dorit o “împăcare” cu publicul veneţian, după “Amadeus Women” au urcat pe scena din Piaţa San Marco membrii formaţiei reggae “Pitura Freska”, foarte îndrăgiţi în Cetatea Lagunară. După o absenţă de cinci ani, ei fost reuniţi de Marco Balich (regizorul Carnavalului) pentru acest moment unic.
Carnavalul contestat.
A fost una dintre puţinele victorii de imagine ale organizatorului veneţian de evenimente, după un carnaval contestat în bună măsură de presă şi sancţionat de public printr-o prezenţă redusă la festival. După unele statistici, audienţa Carnavalului a fost mai mică cu 42 % faţă de aşteptări, acuzele contestatarilor vizând în special noul concept al manifestării, care marginalizează evenimentele tradiţionale (precum “Festa delle Marie” – există chiar temeri că această sărbătoare, care datează de sute de ani, nu va mai avea loc la ediţia viitoare) sau le transformă, într-un chip considerat brutal de veneţieni (precum acel “Zbor al Îngerului” lăsat în seama rapperului de culoare Coolio – prezenţa lui a fost considerată o greşeală de către locuitorii Veneţiei, care vorbesc despre faptul că “îngerul” nu putea fi interpretat de o vedetă recunoscută pentru agresiunile sale asupra tinerelor).
Massimo Cacciari, primarul Veneţiei, sprijină însă agenţia de evenimente organizatoare şi pe maestrul său de ceremonii, considerând că există cauze mult mai puternice pentru regresiunea acestei ediţii a Carnavalului: vremea nefavorabilă (a plouat 10 din cele 12 zile ale festivalului), anularea manifestărilor din primele două zile ale Carnvalului din cauza decretării doliului citadin, timpul scurt pentru organuzare (30 de zile), neparticiparea canalului de televiziune RAI la transmiterea în direct a evenimentelor, recesiunea economică din Italia şi criza politică pe o traversează ţara. Cacciari consideră ediţia 2008 a “Sensation” (noul nume primit de Carnaval), doar un rodaj pentru ediţia din 2009. Când veneţienilor (şi turiştilor) li se promite mai multă muzică, mai mult teatru, mai mult spectacol, cu condiţia de a atrage mai muli sponsori.
Bilanţuri româneşti.
Prestaţia românească la Carnavalul veneţian a fost apreciată ca fiind pata de culoare de care avea nevoie manifestarea pentru a se revigora. Orchestra de cameră “Philarmonia”, actorul Dan Puric, Teatrul Masca, Shukar Collective, Fanfara Şavale, Electric Brother, DJ Vasile, DJ Gojira, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Nicolas Simion Band, Amadeus Women, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, ansamblurile folclorice din Borca, Vorona şi Slatina, ca şi meşterii populari care au făcut demonstraţii de artă tradiţională (de la confecţionarea de măşti, costume populare, la olărit), toţi au contribuit la accentuarea imaginii pozitive pe care România o are la Veneţia. În Cetatea Lagunară există un grup important de filo-români, fapt care se datorează activităţii de excepţie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga”, de altfel, şi promotorul - împreună cu ICR, MAE, MCC şi MCT – a primei prezenţe româneşti în calitate de invitat oficial la Carnaval.
În aceste zile, s-a vorbit despre “invazia Estului”, în sens pozitiv, solicitându-se ofilialilor români prezenţi în Cetatea Lagunară perfectarea unui contract care să vizeze participarea României şi la ediţiile viitoare. Mai mult decât atât, Primăria Veneţiei a propus înfiinţarea unei ligi a oraşelor culturale europene, din care să facă parte şi localităţi româneşti cu un statut important cultural.
In Jurnalul National din 7 februarie 2008
Dimensiuni veneţiene
O schiţă creionată grăbit dintr-un colţ al Pieţei San Marco. Cetatea Dogilor ne dezvăluie identitatea sa ca o tânără “maschera‘‘ care ridică pentru o clipă catifeaua măştii de pe figură.
Câteva dimensiuni definesc Veneţia în fiecare moment al existenţei ei. Iar aceste caracteristici perene sunt reverberate astăzi, într-o epocă a turismului supradimensionat.
ARTELE. Este Veneţia arhitecţilor, a sculptorilor şi a pictorilor. A constructorilor care au găsit soluţii ingenioase pentru a ridica în condiţii vitrege o cetate unică astăzi, plutind pe lagună ca un plaur. Zăbovind câteva clipe într-un “campo‘‘, după goana pe străzile labirintice, turistul e uimit peste măsură de varietatea de stiluri, de bogăţia stucaturilor, de amănuntele care deosebesc un loc de celălalt. Iar cel mai fascinant dintre toate aceste spaţii de “odihnă a privirii‘‘ este, fără îndoială, Piaţa San Marco, locul unde poposesc peste 20 de milioane de turişti pe an. Şi tot atâţia admiră operele inegalabile ale pictorilor şi sculptorilor, adăpostite în muzee, în biserici şi catedrale.
SCRISUL. Există după aceea o dimensiune romantică, dublată de cea erotică. Să nu uităm că ne aflăm într-o cetate care şi-a legat existenţa de Vivaldi şi Petrarca, dar şi de Casanova (amantul etern) ori de Baffo, poetul erotismului sublimat. Într-un context ca acesta, un festival/concurs de poezie erotică, în plin Carnaval, e cât se poate de firesc. Şi aş remarca faptul că la ediţia din acest an a concursului “Ponte delle Tette‘‘ – competiţie cu participare internaţională – printre laureaţi s-a numărat şi colega noastră, Simona Lazăr, editor la Jurnalul Naţional, dar şi autoare a patru cărţi de poezie. Poemele premiate au fost lecturate de autoare în Campo Giacomo dal’Orio în română şi italiană. Urmare a acestui premiu, Simona Lazăr a fost invitată să-şi publice în traducere italiană, la Veneţia, ultima carte de versuri.
LUDICUL. Vorbim însă şi despre o dimensiune ludică a Veneţiei, care împleteşte, în aceeaşi “cosiţă‘‘, teatrul – commedia dell’arte, în primul rând, căci suntem în oraşul de baştină al lui Goldoni –, muzica (aici se află una dintre cele mai importante scene lirice ale lumii, Teatrul La Fenice) şi, în fine, spectacolul stradal, Carnavalul, masca. Într-un asemenea context, aş reaminti că, în aceste zile, aici a avut loc premiera italiană a spectacolului “Gemenii/ I due gemelli simili‘‘ (după o idee de Carlo Goldoni), o producţie a teatrului bucureştean “Masca‘‘, avându-l ca regizor pe veneţianul Michele Modesto Casarin, directorul Teatrului Pantakin (Veneţia). Am avut şi noi plăcerea de a ne afla luni seară în sala Teatrului Junghans de pe Insula Giudecca (parte a Veneţiei lagunare), bucurându-ne de succesul înregistrat de trupa românească, în faţa unui public venit din toate colţurile Europei.
Neguţătorii din Veneţia
Pe de o parte, vorbim despre spiritul pragmatic, despre negoţ şi navigaţie – condiţia “sine qua non‘‘ a fiinţării sale milenare. Construită pe ape, Cetatea Lagunară n-ar fi putut rezista timpului fără această disponibilitate a locuitorilor ei de a străbate mările, cărăuşind pentru alte cetăţi ale Italiei şi Europei, dar şi descoperind lumile. Vocaţia neguţătorului şi a negociatorului a moştenit-o şi veneţianul zilelor noastre – parterul fiecărei case, al fiecărui palazzo (aproape) fiind deschis astăzi comerţului sau restauraţiei, atrăgându-l şi acaparându-l pe turistul grăbit.
In Jurnalul National din 6 februarie 2008
Câteva dimensiuni definesc Veneţia în fiecare moment al existenţei ei. Iar aceste caracteristici perene sunt reverberate astăzi, într-o epocă a turismului supradimensionat.
ARTELE. Este Veneţia arhitecţilor, a sculptorilor şi a pictorilor. A constructorilor care au găsit soluţii ingenioase pentru a ridica în condiţii vitrege o cetate unică astăzi, plutind pe lagună ca un plaur. Zăbovind câteva clipe într-un “campo‘‘, după goana pe străzile labirintice, turistul e uimit peste măsură de varietatea de stiluri, de bogăţia stucaturilor, de amănuntele care deosebesc un loc de celălalt. Iar cel mai fascinant dintre toate aceste spaţii de “odihnă a privirii‘‘ este, fără îndoială, Piaţa San Marco, locul unde poposesc peste 20 de milioane de turişti pe an. Şi tot atâţia admiră operele inegalabile ale pictorilor şi sculptorilor, adăpostite în muzee, în biserici şi catedrale.
SCRISUL. Există după aceea o dimensiune romantică, dublată de cea erotică. Să nu uităm că ne aflăm într-o cetate care şi-a legat existenţa de Vivaldi şi Petrarca, dar şi de Casanova (amantul etern) ori de Baffo, poetul erotismului sublimat. Într-un context ca acesta, un festival/concurs de poezie erotică, în plin Carnaval, e cât se poate de firesc. Şi aş remarca faptul că la ediţia din acest an a concursului “Ponte delle Tette‘‘ – competiţie cu participare internaţională – printre laureaţi s-a numărat şi colega noastră, Simona Lazăr, editor la Jurnalul Naţional, dar şi autoare a patru cărţi de poezie. Poemele premiate au fost lecturate de autoare în Campo Giacomo dal’Orio în română şi italiană. Urmare a acestui premiu, Simona Lazăr a fost invitată să-şi publice în traducere italiană, la Veneţia, ultima carte de versuri.
LUDICUL. Vorbim însă şi despre o dimensiune ludică a Veneţiei, care împleteşte, în aceeaşi “cosiţă‘‘, teatrul – commedia dell’arte, în primul rând, căci suntem în oraşul de baştină al lui Goldoni –, muzica (aici se află una dintre cele mai importante scene lirice ale lumii, Teatrul La Fenice) şi, în fine, spectacolul stradal, Carnavalul, masca. Într-un asemenea context, aş reaminti că, în aceste zile, aici a avut loc premiera italiană a spectacolului “Gemenii/ I due gemelli simili‘‘ (după o idee de Carlo Goldoni), o producţie a teatrului bucureştean “Masca‘‘, avându-l ca regizor pe veneţianul Michele Modesto Casarin, directorul Teatrului Pantakin (Veneţia). Am avut şi noi plăcerea de a ne afla luni seară în sala Teatrului Junghans de pe Insula Giudecca (parte a Veneţiei lagunare), bucurându-ne de succesul înregistrat de trupa românească, în faţa unui public venit din toate colţurile Europei.
Neguţătorii din Veneţia
Pe de o parte, vorbim despre spiritul pragmatic, despre negoţ şi navigaţie – condiţia “sine qua non‘‘ a fiinţării sale milenare. Construită pe ape, Cetatea Lagunară n-ar fi putut rezista timpului fără această disponibilitate a locuitorilor ei de a străbate mările, cărăuşind pentru alte cetăţi ale Italiei şi Europei, dar şi descoperind lumile. Vocaţia neguţătorului şi a negociatorului a moştenit-o şi veneţianul zilelor noastre – parterul fiecărei case, al fiecărui palazzo (aproape) fiind deschis astăzi comerţului sau restauraţiei, atrăgându-l şi acaparându-l pe turistul grăbit.
In Jurnalul National din 6 februarie 2008
Veneţia - Consulat onorific
Pentru zece zile, Veneţia a devenit "Poarta de Est" a Europei, prin care cultura românească pătrunde spre inima continentului. Carnavalul 2008 are loc în cosmopolita cetate a dogilor, între 25 ianuarie şi 5 februarie, interesul publicului veneţian fiind îndreptat nu doar spre procesiunea măştilor, ci şi spre specacolul complex al artei plastice, muzicii, dansului, teatrului şi folclorului românesc.
Peste 150 de artişti din România şi-au demonstrat talentul în 40 de spectacole, pe scenă sau în plină stradă, uimind zecile de mii de turişti care umplu până la refuz spaţiile culturale şi străzile înguste ale Veneţiei. Duminică, "Marius Mihalache Band" a prezentat un concert mondial de rock-jazz, epatând publicul din Piaţa San Marco, reper încărcat de 1000 de ani de istorie carnavalescă. Aplauze au primit şi Căluşarii, fanfara Şavale, Teatrul Masca, Nicolas Simion Band – care au avut reprezentaţii în aceeaşi zi. Astă-seară, "carnavalul românesc" va continua "în forţă" cu parada Căluşarilor şi concertul formaţiei "Amadeus", invitată să închidă "Sensation Show" în Piaţa San Marco.
PARTENERIAT. Ministrul Ovidiu Silaghi a declarat pentru Jurnalul Naţional că primăria Veneţiei a solicitat României deschiderea unui consulat onorific în oraş, acesta urmând să fie cel de al doilea în regiunea Veneto. De asemenea, s-a discutat semnarea un parteneriat de participare permanentă a României la Carnaval şi o înţelegere de transformare a standului românesc la Bienala de la Veneţia în expoziţie permanentă a valorilor cultural-artistice româneşti, urmând să fie integrat în traseul turistic veneţian. "Acest lucru deschide o mare oportunitate pentru România, întrucât Veneţia e vizitată anual de 20 de milioane de turişti. Putem vorbi de un principiu al jocului de biliard, care poate însemna o promovare a României în faţa turiştilor care tranzitează anual Veneţia", apreciază Silaghi. În altă ordine de idei, prezenţa excepţională a culturii româneşti la ediţia de anul acesta a Carnavalului a făcut, pentru prima dată în ultimul timp, ca presa de scandal din peninsulă să-şi schimbe tonul faţă de România.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Peste 150 de artişti din România şi-au demonstrat talentul în 40 de spectacole, pe scenă sau în plină stradă, uimind zecile de mii de turişti care umplu până la refuz spaţiile culturale şi străzile înguste ale Veneţiei. Duminică, "Marius Mihalache Band" a prezentat un concert mondial de rock-jazz, epatând publicul din Piaţa San Marco, reper încărcat de 1000 de ani de istorie carnavalescă. Aplauze au primit şi Căluşarii, fanfara Şavale, Teatrul Masca, Nicolas Simion Band – care au avut reprezentaţii în aceeaşi zi. Astă-seară, "carnavalul românesc" va continua "în forţă" cu parada Căluşarilor şi concertul formaţiei "Amadeus", invitată să închidă "Sensation Show" în Piaţa San Marco.
PARTENERIAT. Ministrul Ovidiu Silaghi a declarat pentru Jurnalul Naţional că primăria Veneţiei a solicitat României deschiderea unui consulat onorific în oraş, acesta urmând să fie cel de al doilea în regiunea Veneto. De asemenea, s-a discutat semnarea un parteneriat de participare permanentă a României la Carnaval şi o înţelegere de transformare a standului românesc la Bienala de la Veneţia în expoziţie permanentă a valorilor cultural-artistice româneşti, urmând să fie integrat în traseul turistic veneţian. "Acest lucru deschide o mare oportunitate pentru România, întrucât Veneţia e vizitată anual de 20 de milioane de turişti. Putem vorbi de un principiu al jocului de biliard, care poate însemna o promovare a României în faţa turiştilor care tranzitează anual Veneţia", apreciază Silaghi. În altă ordine de idei, prezenţa excepţională a culturii româneşti la ediţia de anul acesta a Carnavalului a făcut, pentru prima dată în ultimul timp, ca presa de scandal din peninsulă să-şi schimbe tonul faţă de România.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Un prânz veneţian
Carnavalul veneţian îşi continuă azi traseul printre… picăturile de ploaie. Măştile şi turiştii înfometaţi – sau doar înfriguraţi – îşi caută, la ora prânzului, un loc în osterii, pizzerii, taverne şi restaurante.
Bucătăria tipic veneţiană este seducătoare. În acest februarie însă, mai mult decât “meniurile turistice” la preţ promoţional, Cetatea Lagunară a oferit şi alte surprize. Gastronomice. Pentru că, în 2008, conceptul Carnavalului presupune cunoaşterea Veneţiei cu ajutorul simţurilor şi fiindcă în cartierul Cannaregio se află “capitala gustului”, aici restauratorii din “Associazione Esercenti Pubblici Esercizi” au creat un meniu special, numit – cum altfel? – “Sensation Menu”.
LA FONDAMENTA. În căutarea unui astfel de meniu am pornit şi noi, duminică, înaintând pe străduţele înguste sau trecând podurile minunat arcuite peste canale şi canaleto. Pe Fondamenta de la Misericordia, un restaurant discret, dar elegant, ne-a atras atenţia. “La Fondamenta” este locul unde l-am descoperit pe Roberto şi unde am reuşit să înţelegem mai bine conceptul “Sensation Menu”. “Începutul trebuie să îl dea felurile de antipasti (antreuri). Nu foarte multe, dar diferite, prin compoziţie şi prin mod de preparare-prezentare. Peşte marinat – în bucăţele, file sau carpaccio; marinat cu lămâie, cu piper negru, cu ghimbir sau portocală. Sunt apoi faimoasele sardine veneţiene, marinate în saor (având la bază oţet şi vin alb, stafide, seminţe de pin şi ceapă şi lăsate să se marineze 24 de ore). Pe urmă, avem anghila, pregătită într-un sos roşu”. Această amănunţită descriere a unui platou de antreuri tipic veneţian ne-a făcut-o Roberto, proprietarul restaurantului “La Fondamenta”, cunoscut însă la Veneţia şi în Italia sub numele Nico Santoro. Şi asta pentru că, înainte de a fi un restaurator “cu stil”, Roberto (sau Nico, dacă vă e pe plac) este stilist şi creator de modă.
Roberto cunoaşte foarte bine deliciile culinare ale Cetăţii Lagunare. A crescut, practic, cu gustul lor. Faimoasa “sepie in nero”, de exemplu. “Cerneala neagră, scursă după tăierea sepiei, se coace împreună cu bucăţile de carne de sepie. Abia apoi se adaugă pastele sau polenta. Oamenii ar trebui să ştie că există această mâncare, deosebit de gustoasă”, este de părerere Roberto. “Nu e foarte greu de pregătit, dar are un secret al ei: bucăţile de sepie trebuie să fie suficient de mari, pentru a avea destulă cerneală în ele”.
Vorbim apoi despre ficatul de vită, pregătit cu ceapă, piper negru, oţet şi vin alb – “La coacere, alcoolul din vin dispare şi rămâne doar parfumul. E un buchet perfect!”
Sensation Menu
Este compus din crevete marinat, urmat de doradă pregătită într-o marinată cu portocală şi ghimbir. Apoi, anghilă preparată cu brandy. “Pentru mine, Sensation înseamnă gustul surprinzător al unor ingrediente diferite”, subliniază Roberto. Totul se asociază cu un pahar de pinot grigio, anghila fiind un peşte gras. “Fiecare înghiţitură de anghilă trebuie urmată de o înghiţitură de vin, care clăteşte gura. Iar la sfârşitul mesei se bea un păhăruţ de grappa, care pune mintea în deplină înţelegere cu stomacul. Nu este o mâncare uşoară, dar Sensation Menu presupune să mănânci senzaţional măcar o dată pe lună. Iar Carnavalul e doar o dată pe an”.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Bucătăria tipic veneţiană este seducătoare. În acest februarie însă, mai mult decât “meniurile turistice” la preţ promoţional, Cetatea Lagunară a oferit şi alte surprize. Gastronomice. Pentru că, în 2008, conceptul Carnavalului presupune cunoaşterea Veneţiei cu ajutorul simţurilor şi fiindcă în cartierul Cannaregio se află “capitala gustului”, aici restauratorii din “Associazione Esercenti Pubblici Esercizi” au creat un meniu special, numit – cum altfel? – “Sensation Menu”.
LA FONDAMENTA. În căutarea unui astfel de meniu am pornit şi noi, duminică, înaintând pe străduţele înguste sau trecând podurile minunat arcuite peste canale şi canaleto. Pe Fondamenta de la Misericordia, un restaurant discret, dar elegant, ne-a atras atenţia. “La Fondamenta” este locul unde l-am descoperit pe Roberto şi unde am reuşit să înţelegem mai bine conceptul “Sensation Menu”. “Începutul trebuie să îl dea felurile de antipasti (antreuri). Nu foarte multe, dar diferite, prin compoziţie şi prin mod de preparare-prezentare. Peşte marinat – în bucăţele, file sau carpaccio; marinat cu lămâie, cu piper negru, cu ghimbir sau portocală. Sunt apoi faimoasele sardine veneţiene, marinate în saor (având la bază oţet şi vin alb, stafide, seminţe de pin şi ceapă şi lăsate să se marineze 24 de ore). Pe urmă, avem anghila, pregătită într-un sos roşu”. Această amănunţită descriere a unui platou de antreuri tipic veneţian ne-a făcut-o Roberto, proprietarul restaurantului “La Fondamenta”, cunoscut însă la Veneţia şi în Italia sub numele Nico Santoro. Şi asta pentru că, înainte de a fi un restaurator “cu stil”, Roberto (sau Nico, dacă vă e pe plac) este stilist şi creator de modă.
Roberto cunoaşte foarte bine deliciile culinare ale Cetăţii Lagunare. A crescut, practic, cu gustul lor. Faimoasa “sepie in nero”, de exemplu. “Cerneala neagră, scursă după tăierea sepiei, se coace împreună cu bucăţile de carne de sepie. Abia apoi se adaugă pastele sau polenta. Oamenii ar trebui să ştie că există această mâncare, deosebit de gustoasă”, este de părerere Roberto. “Nu e foarte greu de pregătit, dar are un secret al ei: bucăţile de sepie trebuie să fie suficient de mari, pentru a avea destulă cerneală în ele”.
Vorbim apoi despre ficatul de vită, pregătit cu ceapă, piper negru, oţet şi vin alb – “La coacere, alcoolul din vin dispare şi rămâne doar parfumul. E un buchet perfect!”
Sensation Menu
Este compus din crevete marinat, urmat de doradă pregătită într-o marinată cu portocală şi ghimbir. Apoi, anghilă preparată cu brandy. “Pentru mine, Sensation înseamnă gustul surprinzător al unor ingrediente diferite”, subliniază Roberto. Totul se asociază cu un pahar de pinot grigio, anghila fiind un peşte gras. “Fiecare înghiţitură de anghilă trebuie urmată de o înghiţitură de vin, care clăteşte gura. Iar la sfârşitul mesei se bea un păhăruţ de grappa, care pune mintea în deplină înţelegere cu stomacul. Nu este o mâncare uşoară, dar Sensation Menu presupune să mănânci senzaţional măcar o dată pe lună. Iar Carnavalul e doar o dată pe an”.
In Jurnalul National din 5 februarie 2008
Show românesc la Veneţia
“Veneţia sub umbrelă” ar putea fi titlul unui reportaj de duminică în cel mai invidiat, zilele acestea, loc de pe pământ.
Oraşul dogilor şi al gondolelor trăieşte sub ploaie aceeaşi cadenţată şi milenară bucurie a măştilor. Străzile sunt pline de lume, de bărbaţi “şăgalnici şi berbanţi” alături de “colombine” şi “madrine”. Aerul are parfum de sărbătoare, iar bucuria incită toate simţurile. Cele cinci simţuri celebrate la ediţia aceasta, cărora li se adaugă, “la mente”, gândul care le învăluie pe toate, sunt vedete în toate cele şase cartiere ale Cetăţii Lagunare. Prin toate porţile, Veneţia primeşte în zece zile de Carnaval aer proaspăt din Est, deschizând pentru prima dată accesul României culturale la ceremonii. România e invitat special, onorându-şi calitatea cu zeci de spectacole şi sute de artişti. “Prezenţa României la Carnaval – comenta directorul general pentru cultură al Primăriei venete, Luana Zanella – e semnificativă şi ne permite să cunoaştem o ţară, în ciuda tensiunilor şi dezbaterilor politice pe care le traversăm”.
Succesul actualei ediţii, având la bază o concepţie care se îndepărtează, oarecum, de linia tradiţională a Carnavalului veneţian, e întrevăzut deja de organizatori. Directorul artistic al Carnavalului, Marco Balich, a anunţat într-o conferinţă de presă că “Sensation” (numele generic al spectacolelor carnavaleşti din acest an) se va reîntoarce pe scenă la ediţia 2009. Programul artiştilor români la Carnaval continuă astăzi, 3 februarie, cu un concert Marius Mihalache Band, programat în Piaţa San Marco, la ora 20:30. La Pavilionul Italiei, din cadrul Bienalei veneţiene de artă, începând cu ora 22:30 şi până noaptea târziu, vor performa Nicolas Simion Band şi cunoscuţii DJ Vasile şi DJ Gojina. Înainte de aceste evenimente, însă, la amiază, în sediul Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia va avea loc o întâlnire a delegaţiei României cu oficialităţi veneţiene. Gazde şi oaspeţi se vor îndrepta apoi spre Pavilionul Italiei, având ca deschizător de drum, prin mulţime, Ansamblul “Căluşarii”, Fanfara Şavale, Teatrul Mascal, Shukar Collective, artişti plastici. Distanţa de 8 km va fi parcursă pe jos, într-o procesiune a artelor româneşti, traversând Veneţia de la Vest la Est, după ce ea însăşi a fost mai întâi, cum scrie presa locală, “invadată cultural”, de la Est la Vest.
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Oraşul dogilor şi al gondolelor trăieşte sub ploaie aceeaşi cadenţată şi milenară bucurie a măştilor. Străzile sunt pline de lume, de bărbaţi “şăgalnici şi berbanţi” alături de “colombine” şi “madrine”. Aerul are parfum de sărbătoare, iar bucuria incită toate simţurile. Cele cinci simţuri celebrate la ediţia aceasta, cărora li se adaugă, “la mente”, gândul care le învăluie pe toate, sunt vedete în toate cele şase cartiere ale Cetăţii Lagunare. Prin toate porţile, Veneţia primeşte în zece zile de Carnaval aer proaspăt din Est, deschizând pentru prima dată accesul României culturale la ceremonii. România e invitat special, onorându-şi calitatea cu zeci de spectacole şi sute de artişti. “Prezenţa României la Carnaval – comenta directorul general pentru cultură al Primăriei venete, Luana Zanella – e semnificativă şi ne permite să cunoaştem o ţară, în ciuda tensiunilor şi dezbaterilor politice pe care le traversăm”.
Succesul actualei ediţii, având la bază o concepţie care se îndepărtează, oarecum, de linia tradiţională a Carnavalului veneţian, e întrevăzut deja de organizatori. Directorul artistic al Carnavalului, Marco Balich, a anunţat într-o conferinţă de presă că “Sensation” (numele generic al spectacolelor carnavaleşti din acest an) se va reîntoarce pe scenă la ediţia 2009. Programul artiştilor români la Carnaval continuă astăzi, 3 februarie, cu un concert Marius Mihalache Band, programat în Piaţa San Marco, la ora 20:30. La Pavilionul Italiei, din cadrul Bienalei veneţiene de artă, începând cu ora 22:30 şi până noaptea târziu, vor performa Nicolas Simion Band şi cunoscuţii DJ Vasile şi DJ Gojina. Înainte de aceste evenimente, însă, la amiază, în sediul Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” din Veneţia va avea loc o întâlnire a delegaţiei României cu oficialităţi veneţiene. Gazde şi oaspeţi se vor îndrepta apoi spre Pavilionul Italiei, având ca deschizător de drum, prin mulţime, Ansamblul “Căluşarii”, Fanfara Şavale, Teatrul Mascal, Shukar Collective, artişti plastici. Distanţa de 8 km va fi parcursă pe jos, într-o procesiune a artelor româneşti, traversând Veneţia de la Vest la Est, după ce ea însăşi a fost mai întâi, cum scrie presa locală, “invadată cultural”, de la Est la Vest.
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Veneţia şi Mestre, cucerite de români
La Veneţia, România a triumfat miercuri şi joi, la Teatrul Goldoni, în Piaţa San Marco, la Pavilionul Bienalei. Mestre a programat, în "vinerea grasă”, un captivant spectacol, în tonuri şi culori româneşti.
După distracţiile destinate copiilor, între care şi cele cu păpuşi, care au avut loc în zilele din urmă, vineri la ora 17, în Piaţa Ferretto, evoluează Teatrul Masca. Este primul dintre cele două spectacole organizate pe "terra ferma” în cadrul Carnavalului "Sensation 2008” şi care face parte din seria de evenimente artistice propusă de artiştii români. Teatrul Masca este, azi, cea mai importantă formaţie de teatru acrobatic, gestual şi de măşti din Europa. Înfiinţat în 1990 şi condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, teatrul e compus din 20 de actori şi dansatori. Are la activ numeroase producţii originale, centrate pe infinite posibilităţi de expresie corporală, începând cu pantomima şi dansul acrobatic, şi a căpătat, în ultimi 10 ani, o recunoaştere internaţională.
O altă performanţă scenografica de excepţie va anima şi va colora Piaţa Ferretto în "marţea grasă”, la orele 18,30, când, tot în Piaţa Ferretto, vor evolua dansatorii români în "Jocul Căluşarilor ("Il gioco dei Calusari”), un dans spectaculos, de o mare complexitate tehnică, interpretat de trei grupuri divese de dansatori şi muzicieni, în total 50 de artişti, proveniţi din diverse regiuni ale României.
Gemeni... româno-italieni
Tot la Carnavalul de la Veneţia, la teatrulGiudecca, are loc în premieră italiană, coproducţia Teatrului Masca din Bucuresti cu Pantakin (Italia), "Gemenii”: spectacolul vorbit în română, italiană, franceză, spaniolă, face parte din programul Carnavalului. Astfel, commedia dell’arte devine un spectacol poliglot! "Doi gemeni veneţieni” de Goldoni se va transforma într-o canava multilingvistică, în ton cu aura internaţională a Carnavalului. Un "cutremur” de râs! Iar cele două reprezentaţii de vineri, la 17 si 20,30, vor fi urmate de cinci "replici”, sâmbătă, duminică şi luni. Natura interculturală a acestei producţii se încrie perfect în spectacolul internaţional al carnavalului.
Punţile către originea îndepărtată a creaţiei
"Romania, în toate simţurile şi toate simţurile în sărbătoare!” a intrat in linie dreaptă. După spectacolul orchestrei Philarmonia din Bucureşti, care a avut loc în Piaţa San Marco, luni, şi spectacolul de pantomimă "Visul” al lui Dan Puric, ţinut la Teatrul Goldoni, miercuri seara, joi România a fost protagonista principală la Pavilionul Bienalei din Veneţia. Concertul de muzică balcanică etno-electronică al lui Shukar Collective şi al Fanfarei Şavale, în Piaţa San Marco, au fost urmate de o paradă a actorilor şi dansatorilor Teatrului Masca, aceştia îndreptându-se prin mulţime şi cu mulţimea de turişti, spre Grădina Pavilionului…
Succesul obţinut joi de români a fost "prefaţat” de Conferinţa de presă organizată de Primăria Veneţiei la Telecom Future… Reţinem din declaraţiile dnei Luana Zanella, asesor cultural: ”Dacă Venetia este vitrina preţioasă a tuturor ambiţiilor înalte, care dă posibilitatea să înţelegem în ce stadiu se află arta mondială, Romania este mai mult: ea ne oferă posibilitatea să cunoaştem punţile care ne duc la originea îndepartată a creaţiilor sale artistice, la tradiţiile şi la folclorul său… Daca vrem o Europă cu adevărat puternică, unită, aşa cum se spune, trebuie să plecăm de la conştiinţa diferitelor culturi ale Europei…”
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
După distracţiile destinate copiilor, între care şi cele cu păpuşi, care au avut loc în zilele din urmă, vineri la ora 17, în Piaţa Ferretto, evoluează Teatrul Masca. Este primul dintre cele două spectacole organizate pe "terra ferma” în cadrul Carnavalului "Sensation 2008” şi care face parte din seria de evenimente artistice propusă de artiştii români. Teatrul Masca este, azi, cea mai importantă formaţie de teatru acrobatic, gestual şi de măşti din Europa. Înfiinţat în 1990 şi condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, teatrul e compus din 20 de actori şi dansatori. Are la activ numeroase producţii originale, centrate pe infinite posibilităţi de expresie corporală, începând cu pantomima şi dansul acrobatic, şi a căpătat, în ultimi 10 ani, o recunoaştere internaţională.
O altă performanţă scenografica de excepţie va anima şi va colora Piaţa Ferretto în "marţea grasă”, la orele 18,30, când, tot în Piaţa Ferretto, vor evolua dansatorii români în "Jocul Căluşarilor ("Il gioco dei Calusari”), un dans spectaculos, de o mare complexitate tehnică, interpretat de trei grupuri divese de dansatori şi muzicieni, în total 50 de artişti, proveniţi din diverse regiuni ale României.
Gemeni... româno-italieni
Tot la Carnavalul de la Veneţia, la teatrulGiudecca, are loc în premieră italiană, coproducţia Teatrului Masca din Bucuresti cu Pantakin (Italia), "Gemenii”: spectacolul vorbit în română, italiană, franceză, spaniolă, face parte din programul Carnavalului. Astfel, commedia dell’arte devine un spectacol poliglot! "Doi gemeni veneţieni” de Goldoni se va transforma într-o canava multilingvistică, în ton cu aura internaţională a Carnavalului. Un "cutremur” de râs! Iar cele două reprezentaţii de vineri, la 17 si 20,30, vor fi urmate de cinci "replici”, sâmbătă, duminică şi luni. Natura interculturală a acestei producţii se încrie perfect în spectacolul internaţional al carnavalului.
Punţile către originea îndepărtată a creaţiei
"Romania, în toate simţurile şi toate simţurile în sărbătoare!” a intrat in linie dreaptă. După spectacolul orchestrei Philarmonia din Bucureşti, care a avut loc în Piaţa San Marco, luni, şi spectacolul de pantomimă "Visul” al lui Dan Puric, ţinut la Teatrul Goldoni, miercuri seara, joi România a fost protagonista principală la Pavilionul Bienalei din Veneţia. Concertul de muzică balcanică etno-electronică al lui Shukar Collective şi al Fanfarei Şavale, în Piaţa San Marco, au fost urmate de o paradă a actorilor şi dansatorilor Teatrului Masca, aceştia îndreptându-se prin mulţime şi cu mulţimea de turişti, spre Grădina Pavilionului…
Succesul obţinut joi de români a fost "prefaţat” de Conferinţa de presă organizată de Primăria Veneţiei la Telecom Future… Reţinem din declaraţiile dnei Luana Zanella, asesor cultural: ”Dacă Venetia este vitrina preţioasă a tuturor ambiţiilor înalte, care dă posibilitatea să înţelegem în ce stadiu se află arta mondială, Romania este mai mult: ea ne oferă posibilitatea să cunoaştem punţile care ne duc la originea îndepartată a creaţiilor sale artistice, la tradiţiile şi la folclorul său… Daca vrem o Europă cu adevărat puternică, unită, aşa cum se spune, trebuie să plecăm de la conştiinţa diferitelor culturi ale Europei…”
In Jurnalul National din 2 februarie 2008
Noutăţi veneţiene
După ce au început anul 2008 în acordurile Fanfarei Şavale, veneţienii au prins gust pentru acest gen de muzică tipic balcanic. “Geamparaua”, “Hărăpeasca” şi sârbele interpretate de instrumentiştii din satul ieşean Zece Prăjini s-au auzit din nou, miercuri, 30 ianuarie, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică “Nicolae Iorga” şi apoi în Campo Santa Fosca (acolo unde se află şi standul unde se distribuie materiale promoţionale despre România).
Aseară târziu – ora 22:00, ora României – la Teatrul Goldoni a avut loc spectacolul “Vis” al inegalabilului artist român Dan Puric (vom reveni cu amănunte despre eveniment). Astăzi, 31 ianaurie, la ora 11:00, actorul va participa la o conferinţă de presă organizată de Primăria Veneţiei (la Centrul de presă al Carnavalului), conferinţă care are ca temă participarea României ca invitat de onoare la festival. Va coordona conferinţa de presă dna Luana Zanella, asesor pentru cultură, şi vor participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ai Ministerului Turismului şi ai Institutului Cultural Român.
In Jurnalul National din 31 ianuarie 2008
Aseară târziu – ora 22:00, ora României – la Teatrul Goldoni a avut loc spectacolul “Vis” al inegalabilului artist român Dan Puric (vom reveni cu amănunte despre eveniment). Astăzi, 31 ianaurie, la ora 11:00, actorul va participa la o conferinţă de presă organizată de Primăria Veneţiei (la Centrul de presă al Carnavalului), conferinţă care are ca temă participarea României ca invitat de onoare la festival. Va coordona conferinţa de presă dna Luana Zanella, asesor pentru cultură, şi vor participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ai Ministerului Turismului şi ai Institutului Cultural Român.
In Jurnalul National din 31 ianuarie 2008
Imnul României, cântat în Piaţa San Marco
Prezenţa României la ediţia 2008 a Carnavalului de la Veneţia – “Sensation”, pentru prima dată în calitate de invitat de onoare, a continuat luni seara în Piaţa San Marco, cu concertul orchestrei de cameră “Philarmonia”, dirijată de Nicolae Iliescu. Prezentatorii italieni ai spectacolului au subliniat importanţa participării culturale a României, a noului “sens” pe care ea îl aduce în acest an celei mai prstigioase manifestări artistice a Veneţiei, invitând pe toţi românii prezenţi în Piaţa San Marco să cânte, în deschidere, imnul naţional al României. Programul orchestrei “Philarmonia” a cuprins atât piese din repertoriul clasic (Vivaldi, Corelli, Mozart, Ceaikovski, valsuri), cât piese enesciene şi creaţii de factură modernă. Astă-seară, la ora 21:00, actorul Dan Puric va prezenta la Teatrul Goldoni spectacolul de teatru-pantomimă “Vis”, în vreme ce fanfara “Şavale” va cânta la Institutul Român de Cercetare Culturală şi Umanistică “Nicolae Iorga”, după care va coborî în stradă, concertul continuând, pentru veneţieni şi turişti, în Campo Santa Fosca.
In Jurnalul National, 30 ianuarie 2008
In Jurnalul National, 30 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)